În privința plafoanelor fiscale majore care se pot aplica, potrivit legislației, firmelor și PFA-urilor, avem o modificare majoră ce ține de plafonul pentru comerțul online în UE. Totodată, iată care sunt și celelalte plafoane valabile în 2022.
1. Plafonul pentru comerț online în UE s-a redusUna dintre schimbările majore din 2021, din domeniul TVA-ului, a devenit aplicabilă de la 1 iulie. În mare, vorbim de introducerea a trei regimuri speciale de TVA pentru comerțul electronic în Uniunea Europeană - regimul UE, regimul nonUE și regimul de import.
De ce? Înainte, declararea și plata TVA-ului se făceau în statul membru UE în care este clientul dacă firmele din România depășeau un plafon de vânzări la distanță de 35.000 euro. Dacă vânzările erau de până la 35.000 euro, declararea și plata TVA-ului se făceau în statul în care e stabilită firma.
De la 1 iulie, acest plafon este de 10.000 euro în toată Uniunea, adică
46.337 lei (echivalentul în lei se calculează prin aplicarea cursului de schimb publicat de Banca Centrală Europeană la data adoptării Directivei europene 2.455/2017, conform articolului 278^1 din Codul fiscal). Cu alte cuvinte, de acest plafon depinde stabilirea locului în care se datorează TVA.
2. Plafonul pentru TVA la încasarePlafonul ce ține de sistemul de TVA la încasare a fost modificat de la 1 ianuarie 2021, dar, din cauza unor greșeli, acesta
a devenit aplicabil abia de la 1 martie 2021. Concret, de la un plafon de 2.250.000 de lei s-a ajuns la un plafon de
4.500.000 de lei, conform articolului 282 din Cod.
Așadar, sistemul de TVA la încasare poate fi aplicat, în 2022, de către contribuabilii înregistrați în scopuri de TVA, cu activitate în România, a căror cifră de afaceri în anul calendaristic 2021 n-a depășit plafonul de 4.500.000 de lei. Totodată, s-a stabilit clar că intrarea în acest sistem se poate face oricând în timpul anului, nu doar în prima lună a anului.
3. Plafonul pentru scutirea de TVATot Codul fiscal prevede, la articolul 310, că cei care se încadrează într-un anumit plafon pot aplica regimul special de scutire de TVA. În anul 2022, plafonul este de
88.500 de euro, adică
300.000 de lei, conform cursului de schimb de la data aderării României la Uniunea Europeană. Contribuabilii a căror cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară acestui plafon pot aplica regimul de scutire de TVA. Altfel, regimul de TVA este obligatoriu.
O persoană impozabilă care aplică regimul scutirii de TVA în anul 2022 poate să treacă oricând la regimul normal de taxă. O entitate nou-înființată poate aplica scutirea dacă declară o cifră de afaceri anuală estimată sub plafonul de scutire, fără să opteze pentru regimul normal de taxare.
Dacă plafonul de scutire este egalat sau depășit, contribuabilul este obligat să ceară înregistrarea în scopuri de TVA în zece zile de la egalarea sau depășirea plafonului. Data atingerii sau depășirii plafonului este considerată a fi prima zi a lunii calendaristice următoare celei în care plafonul a fost atins ori depășit, iar regimul de scutire se aplică până la data înregistrării pentru scopuri de TVA.
4. Plafonul pentru plata trimestrială a TVAPerioada fiscală pentru plata TVA este, în mod normal, luna calendaristică, potrivit articolului 322 din Codul fiscal.
Totuși, perioada fiscală este trimestrul pentru contribuabilii care în cursul anului 2021 au realizat o cifră de afaceri din operațiuni taxabile și/sau scutite cu drept de deducere și/sau neimpozabile în România, dar care dau drept de deducere, care n-a depășit plafonul de
100.000 de euro.
Echivalentul în lei al plafonului se determină în baza cursului de schimb comunicat pentru data de 31 decembrie a anului 2021, adică 4,9486 lei pentru un euro, conform
expertului contabil Cristian Rapcencu. Deci, plafonul este de
494.860 de lei, iar depășirea acestuia în 2021 duce la trecerea în 2022 la perioada fiscală lunară.
5. Plafonul în funcție de care se stabilește impozitarea microPlafonul în funcție de care o firmă este încadrată la regimul de impozitare a veniturilor microîntreprinderii este, în 2022, de
un milion de euro. Deși autoritățile au vrut să-l înjumătățească recent, măsura a fost abandonată momentan.
„Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile”, scrie în Codul fiscal la articolul 47. Cursul este de
4,9481 lei pentru un euro la finele anului trecut, iar echivalentul în lei este de
4.948.100 lei.
6. Plafonul pentru achizițiile intracomunitare de bunuriPlafonul valabil în 2022 este de
10.000 de euro, acesta fiind calculat la cursul de schimb de la data aderării României la Uniunea Europeană (articolul 268 din Codul fiscal). Echivalentul în moneda națională este, astfel, de
34.000 de lei.
7. Plafonul pentru determinarea venitului net pe bază de normePersoanele fizice care obțin venituri independente pot determina, în 2022, venitul net pe bază de norme de venit dacă în anul fiscal 2021 au înregistrat un venit brut anual aflat cel mult la nivelul echivalentului în lei al plafonului de
100.000 de euro.
„Cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea echivalentului în lei al sumei de 100.000 euro este cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Națională a României, la sfârșitul anului fiscal”, scrie la articolul 69 din Codul fiscal.
Mai precis, este vorba de un curs de schimb de
4,9204 lei pentru un euro, deci echivalentul în lei al plafonului este de
492.040 lei. Contribuabilii care au depășit plafonul în 2021 sunt obligați anul acesta să determine venitul net anual în sistem real.