Încetarea stării de alertă: ce trebuie să știe angajatorii despre șomajul tehnic, aplicarea Kurzarbeit, banii pentru telemuncă și liberele plătite ale părinților

1. Șomajul tehnic decontat de stat

Decontarea șomajului tehnic se acordă de la începutul acestui an în baza OUG nr. 2/2022 (mai exact, din 20 ianuarie). Deși în OUG nr. 2/2022 e prevăzută data de 31 martie ca limită temporală pentru acordarea decontărilor pe șomaj tehnic, decontarea e determinată doar de existența unor restricții. Or, în contextul în care 9 martie e prima zi fără stare de alertă și, în consecință, fără măsurile care au determinat firmele să trimită oameni în șomaj tehnic, rezultă că decontările pe martie se pot cere doar pentru perioada 1 - 8 din lună. Mai există însă o ipoteză de acordare a șomajului tehnic și care nu ar fi afectată de ieșirea din stare de alertă - aceea în care firmele sunt nevoite să recurgă la șomaj tehnic din cauză că există un focar de COVID-19 la locul de muncă. 

Firmele care din alte motive se văd nevoite să continue cu șomajul tehnic, o pot face, dar în condițiile Codului muncii, fără pretenția de a cere decontările de la stat. Articolul 53 din Codul muncii: „(1) Pe durata reducerii și/sau a întreruperii temporare a activității, salariații implicați în activitatea redusă sau întreruptă, care nu mai desfășoară activitate, beneficiază de o indemnizație, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 52 alin. (3).

(2) Pe durata reducerii și/sau a întreruperii temporare prevăzute la alin. (1), salariații se vor afla la dispoziția angajatorului, acesta având oricând posibilitatea să dispună reînceperea activității”.

Angajatorii trebuie să știe că suspendarea raporturilor de muncă și trimiterea angajaților în șomaj tehnic înseamnă în toate cazurile că aceștia primesc indemnizația respectivă. Firmele suportă aceste indemnizații, integral, din fondul de salarii - adică din propriul buzunar. Iar dacă nu acordă indemnizațiile, firmele riscă amendă de la 1.500 lei la 5.000 lei. 

2. Valabilitatea contractelor colective de muncă

3. Mecanismul Kurzarbeit

Sprijinul financiar pentru angajatorii care, în ideea de a păstra angajații și de a nu face reduceri de personal din cauza scăderii cifrei de afaceri, reduc norma de muncă a acestora - mecanismul de decontări Kurzarbeit - e reglementat să se aplice și el trei luni după terminarea stării de alertă. Potrivit OUG nr. 132/2020 (actul ce reglementează decontările), mecanismul va continua „și pe o perioadă de până la 3 luni de la data încetării ultimei perioade în care a fost instituită starea de urgență /alertă /asediu”. Asta înseamnă că decontările se pot acorda pentru următoarea perioadă, în continuare, până la 9 iunie inclusiv.

4. Telemunca nu mai este impusă niciunei firme

În cazul actelor adiționale în baza cărora s-a trecut temporar la telemuncă și care sunt încheiate prin raportare la perioada stării de alertă, unica modalitate de continuare a regimului telemuncii este încheierea unor acte adiționale noi. Cum obligația de a trece la telemuncă a fost impusă, în baza Legii nr. 55/2020, firmelor unde se putea trece efectiv la munca de acasă, având în vedere că din 9 martie nu mai suntem în stare de alertă nici firmelor nu le mai impune statul să țină angajații acasă. De acum, ne întoarcem la principiul din Legea telemuncii - acordul părților - precum și la toate regulile din această lege care, poate, până acum au fost ignorate de firme întrucât măsura a fost impusă. Desigur, firmele pot continua regimul de telemuncă, dacă și angajații vor asta, dar pentru continuarea telemuncii dincolo de termenul stabilit/starea de alertă e nevoie de un nou act adițional. 

5. Banii pentru telemuncă - facilitățile fiscale

Acordarea banilor de telemuncă, adică acoperirea de către firmă a unor cheltuieli generate angajatului de telemuncă, precum și aplicarea facilităților fiscale stabilite la finele lui 2020 pentru acești bani (scutirea de taxe) nu depinde de starea de alertă. 

În cazul impozitului pe veniturile salariale, Legea 296/2020 a stabilit că vorbim de venituri neimpozabile în cazul sumelor „acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă pentru susținerea cheltuielilor cu utilitățile la locul în care angajații își desfășoară activitatea (...) și achiziția mobilierului și a echipamentelor de birou”. Totuși, angajatorii trebuie să se încadreze într-un plafon lunar de 400 de lei, corespunzător numărului de zile din luna în care salariatul muncește efectiv în regim de telemuncă, iar sumele pot fi date de firmă fără a fi necesară prezentarea de documente justificative din partea salariaților. Deși au fost introduse în timpul stării de alertă, în contextul unei „explozii” a contractelor de telemuncă, aceste facilități fiscale nu au un termen-limită de aplicare. În cuprinsul Legii 296 nu există nicio prevedere care să condiționeze acordarea acestor facilități fiscale de instituirea stării de alertă. Altfel spus, dacă se termină starea de alertă, facilitățile fiscale pentru banii de telemuncă nu expiră. 

6. Zilele libere plătite pentru școala online

Zilele libere plătite care pot fi acordate salariaților care au copiii de până în 12 ani inclusiv, respectiv 26 de ani pentru cei cu dizabilități, pentru a-i supraveghea cât timp unitățile de învățământ sunt închise sau predarea se face online se acordă până la finalul anului școlar 2021-2022, cu excepția vacanțelor școlare - asta scrie în OUG nr. 110/2021. 

Însă potrivit declarațiilor de marți ale ministrului educației, Sorin Cîmpeanu, școlile se întorc la modalitatea normală de desfășurare a cursurilor (inclusiv universitățile trebuie să renunțe la școala online). Așadar, nu mai există motiv pentru acordarea acestor libere părinților, din moment ce unitățile de învățământ nu mai organizează cursurile online.