UPDATE: Răspunderea privind acordarea salariilor în lanțul de subcontractare, oficializată

OUG 66/2022, publicată joi în Monitorul Oficial, completează prevederile Legii 16/2017 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale în sensul reglementării, în mod similar cu situaţia legiferată în cazul detașării transnaționale, a răspunderii contractantului căruia întreprinderea îi este subcontractant direct privind răspunderea în solidar cu aceasta sau în locul său pentru drepturile salariale nete restante aferente salariului minim brut pe țară garantat în plată. Sumele plătite de contractant vor fi recuperate ulterior de la subcontractor.

Subcontractorul va avea ulterior obligația de plată a diferenței datorate salariatului până la acoperirea integrală a drepturilor salariale cuvenite acestuia potrivit contractului individual de muncă, precum și a sumelor privind plata contribuțiilor asigurărilor sociale aferente.

Aceste noi obligații sunt aplicabile contractelor care se vor încheia după data de 12 mai.

Inițial, Ministerul Muncii a dorit să introducă această răspundere în Codul muncii, în luna octombrie a anului trecut.

Răspunderea vizează exclusiv activitățile prevăzute în anexa Legii 16/2017, fiind vorba despre următoarele activități:

• excavații;
• terasament
• construcții;
• montare și demontare a elementelor prefabricate;
• amenajare sau echipare;
• transformare;
• renovare;
• reparare;
• demontare;
• demolare;
• mentenanță;
• întreținere, lucrări de vopsire și curățare;
• îmbunătățiri.

Anterior modificării aduse de OUG 66, această răspundere exista, însă numai pentru întreprinderile stabilite pe teritoriul unui stat membru, altul decât România, sau pe teritoriul Confederației Elvețiene care, în cadrul prestării de servicii transnaționale, detașează pe teritoriul României salariați cu care au stabilite raporturi de muncă.

Limita răspunderii rămâne neschimbată, contractantul fiind obligat să achite, în solidar sau chiar în locul subcontractorului, drepturile salariale nete rămase restante, însă nu cele prevăzute în contractul individual de muncă, ci raportat la salariul minim pe țară garantat în plată pentru domeniul construcțiilor.

Atât diferența dintre salariul net prevăzut în contractul individual de muncă și cel minim la nivel național, cât și impozitul și contribuțiile reținute de la salariați cad tot în sarcina subcontractantului, adică a angajatorului. Pentru recuperarea diferenței salariații vor acționa în conformitate cu dispozițiile Codului muncii și ale legii civile.

Notă: În prezent, salariile din construcții sunt exceptate de la plata impozitului pe venit și a contribuției pentru sănătate, având o cotă redusă pentru contribuția la pensii, în loc de 25% se plătește doar 21,25%.

Pentru situațiile care nu sunt reglementate în mod expres și pentru recuperarea integrală a drepturilor salariale rămân aplicabile dispozițiile Codului civil.