Este vorba de crearea unui sistem european denumit CESOP, în care vor ajunge informațiile despre plățile transfrontaliere și beneficiarii lor - adică tranzacțiile în care plătitorul este într-un stat (consumatorul, de exemplu), iar beneficiarul plății este în alt stat (comerciantul din România, de exemplu). Informațiile vor fi raportate trimestrial de prestatorii de servicii de plăți online, în cazurile în care vorbim de firme care au primit minimum 26 de asemenea plăți într-un trimestru.
Astfel, în Codul fiscal urmează să se introducă articolul 321^2, care va reglementa obligațiile pe care le au prestatorii de servicii de plată - adică instituțiile de credit, instituțiile emitente de monedă electronică, furnizorii de servicii poștale giro și instituțiile de plată.
„Prestatorii de servicii de plată sunt obligați să păstreze evidențe suficient de detaliate ale beneficiarilor plăților și ale plăților în legătură cu serviciile de plată pe care le prestează pentru fiecare trimestru calendaristic, pentru a permite organelor fiscale competente să efectueze controale privind livrările de bunuri și prestările de servicii care, în conformitate cu prevederile capitolului V din prezentul titlu (din Codul fiscal - n. red.), se consideră că au loc în România, în vederea atingerii obiectivului de combatere a fraudei în domeniul TVA.
Obligația (...) se aplică numai serviciilor de plată prestate în ceea ce privește plățile transfrontaliere. Se consideră că o plată este transfrontalieră în cazul în care plătitorul se află într-un stat membru, iar beneficiarul plății se află într-un alt stat membru, într-un teritoriu terț sau o țară terță. Obligația care le revine prestatorilor de servicii de plată (...) se aplică în cazul în care, în cursul unui trimestru calendaristic, un prestator de servicii de plată prestează servicii de plată care corespund unui număr de peste 25 de plăți transfrontaliere către același beneficiar al plăților”, este detaliat în proiect.
Evidențele, care vor fi păstrate în format electronic de către firme, vor fi transmise la Fisc printr-un formular electronic până la sfârșitul lunii de după fiecare trimestru calendaristic (chiar dacă termenul pică într-o zi nelucrătoare). Modelul formularului și instrucțiunile sale de completare vor fi stabilite ulterior prin ordin al Fiscului.
Tot aici, mai este important de precizat că evidențele trebuie păstrate timp de trei ani calendaristici după sfârșitul anului calendaristic în care s-au făcut plățile (de exemplu, pentru plățile din ianuarie 2024, evidențele vor trebui păstrate până la finalul anului 2027).
Evidențele vor trebui să cuprindă următoarele informații:
- codul BIC sau orice alt cod de identificare comercială care identifică fără echivoc prestatorul de servicii de plată;
- numele sau denumirea comercială a beneficiarului plății, astfel cum figurează în evidențele prestatorului de servicii de plată;
- dacă este disponibil, orice cod de înregistrare în scopuri de TVA sau alt cod fiscal național al beneficiarului plății;
- codul IBAN sau, în absența codului IBAN, orice alt identificator care identifică fără echivoc și furnizează locația beneficiarul plății;
- codul BIC sau orice alt cod de identificare comercială care identifică fără echivoc și furnizează locația prestatorului de servicii de plată care acționează în numele beneficiarului plății, în cazul în care beneficiarul primește fonduri fără să aibă un cont de plăți;
- dacă este disponibilă, adresa beneficiarului plății, astfel cum figurează în evidențele prestatorului de servicii de plată;
- detaliile privind orice plată transfrontalieră;
- detaliile privind orice restituire a unei plăți, astfel cum este identificată ca fiind legată de plățile transfrontaliere prevăzute la punctul anterior.
Dincolo de crearea cadrul legislativ național, MF mai pregătește și achiziția unui sistem informatic special (în esență, „partea românească” din sistemul CESOP).
Aceasta va fi a treia obligație declarativă prin care Fiscul va putea să monitorizeze, cu ajutorul unor intermediari, activitatea derulată de comercianții online. Așa cum am scris deja cu alte ocazii, din ianuarie 2023 furnizorii de servicii poștale trimit lunar la Fisc informații despre comercianții online care trimit colete cu plata ramburs (declarația 395), iar începând cu anul 2023 operatorii de platforme online trimit anual la Fisc informații despre comercianții și prestatorii care le folosesc serviciile pentru a vinde produse și a presta servicii (raportarea DAC7).
Atenție! Pentru a se aplica din ianuarie 2024, proiectul de lege trebuie aprobat de Guvern, adoptat de Parlament, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial.