UPDATE: Raportările anonime: Ce informații (nu) pot lipsi dintr-o raportare

De vineri, condițiile raportărilor anonime din Legea avertizorilor în interes public se modifică ușor, ca urmare a publicării în Monitorul Oficial a Legii nr. 67/2023, prima modificare adusă Legii avertizorilor din decembrie, de când a apărut și ea în Monitor: „raportarea care nu cuprinde numele, prenumele, datele de contact sau semnătura avertizorului în interes public se examinează și se soluționează în măsura în care conține indicii referitoare la încălcări ale legii”, e noua formă a art. 6 alin. (2) din Legea nr. 361/2022.

Până acum, Legea Whistleblower prevedea că dacă raportarea nu conține numele, prenumele, datele de contact sau semnătura avertizorului (este, deci, anonimă) va fi examinată și soluționată doar dacă conține „indicii temeinice referitoare la încălcări ale legii”. Termenul folosit („indicii temeinice”) nu este însă explicat, așa că poate lăsa mult loc pentru arbitrariu aici. 

Tocmai de aceea, a fost avansată în Parlament, legea privind modificarea art. 6 alin. (2) din Legea nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public, care a apărut marți în Monitor. Practic, schimbarea adusă de noua lege e simplă: eliminarea din text a termenului „temeinic”, rezultând astfel că raportările anonime vor trebui luate în calcul de cei care le primesc indiferent dacă indiciile privind încălcări ale legii sunt temeinice sau nu. 

Nu iei în calcul raportările care ...

Legea Whistleblower ne spune, practic, că orice raportare ce cuprinde indicii referitoare la încălcări ale legii trebuie luată în considerare: chiar dacă nu are un nume, nu e semnată și/sau nu prezintă nicio dată de contact. 

„Raportarea cuprinde, cel puțin, următoarele: numele și prenumele, datele de contact ale avertizorului în interes public, contextul profesional în care au fost obținute informațiile, persoana vizată, dacă este cunoscută, descrierea faptei susceptibile să constituie încălcare a legii în cadrul unei autorități, instituții publice, oricărei alte persoane juridice de drept public, precum și în cadrul persoanei juridice de drept privat, precum și, după caz, probele în susținerea raportării, data și semnătura, după caz”, stabilește legea. Practic, o raportare standard ar trebui să cuprindă toate aceste date. 

Totuși, chiar dacă o raportare nu are nume/prenume, semnătură și/sau date de contact, trebuie să prevadă contextul profesional în care au fost obținute informațiile, persoana vizată de raportare, dacă este cunoscută, descrierea faptei susceptibile să constituie încălcare a legii precum și, după caz, probele în susținerea raportării, dar și data. Așadar, o raportare anonimă din care lipsesc aceste date nu ar putea fi luată în calcul. 

De ce a trebuit să modificăm legea la doar câteva luni de când a apărut

După ce România a reușit, cu ceva întârziere, să transpună Directiva Whistleblower, în decembrie anul trecut, Comisia Europeană a transmis autorităţilor naţionale obiecţiile sale legate de actuala formă a art. 6 alin. (2) din Legea 361. „Astfel, în opinia Comisiei sintagma «indicii temeinice» din cuprinsul articolului indicat anterior este de natură a conduce la o examinare subiectivă a raportărilor anonime. în plus, prevederea nu ar asigura, în opina Comisiei, potenţialilor avertizori nivelul adecvat de certitudine juridică şi ar putea descuraja raportările. Faţă de cele reţinute, evaluarea Comisiei a fost în sensul că legea naţională nu transpune corect Directiva şi, pe cale de consecinţă. Jalonul 430 nu este îndeplinit satisfăcător.

Prin urmare, pentru închiderea evaluării pe cererea de plată nr. 2 în privinţa Jalonului 430, Comisia Europeană a solicitat să se realizeze amendarea dispoziţiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 361/2022 prin înlăturarea din conţinutul raportărilor anonime a cerinţei ca indiciile privind încălcarea legii să fie «temeinice». S-a arătat că o asemenea modificare ar crea un tratament juridic similar în analizarea şi soluţionarea raportărilor anonime cu celelalte raportări însuşite de avertizorii în interes public.  De asemenea, Comisia Europeană a condiţionat închiderea evaluării de transmiterea modificărilor legislative aprobate la Legea nr. 361/2022 până la data de 23 martie 2023”, potrivit expunerii de motive ce însoțește propunerea.