Creşterea cererii globale pentru biocombustibili ar putea duce la o criză de ulei de gătit

Creşterea cererii globale pentru biocombustibili ar putea duce la o criză de ulei de gătit

Creșterea pe plan mondial a folosirii biocombustibililor ar urma să provoace o criză de uleiuri vegetale, utilizate pentru gătit şi din ce în ce mai mult pentru a propulsa camioanele şi avioanele, ceea ce va intensifica dezbaterea cu privire la alimente versus combustibil, potrivit unei analize Bloomberg, preluată de Agerpres.

Din SUA şi până în Indonezia, guvernele adoptă energia produsă din plante precum soia boabe sau canola, şi chiar şi din grăsimi animale, în încercarea de a-şi reduce dependenţa de combustibilii fosili şi emisiile poluante. Aceasta a creat noi oportunităţi pentru uleiurile vegetale, în special pentru uleiul de palmier, un ingredient omniprezent, dar controversat în produse precum aluatul de pizza, tăiţei instant, ciocolată şi şampon.

Cererea este atât de mare, încât producătorii de biocombustibili caută cu disperare chiar şi uleiul de gătit uzat precum şi produsul rezidual rămas la finalul procesării uleiului de palmier, pentru a le folosi drept materie primă la producţia de biocombustibili.

Însă planurile ambiţioase privind utilizarea biocombustibililor ar putea să se lovească de unele provocări. Războiul şi fenomenele meteo extreme limitează livrările de ulei vegetal. O secetă severă a devastat culturile de soia din Argentina, cel mai mare exportator mondial de ulei de soia. În Europa, restricţiile privind utilizarea pesticidelor vor limita însămânţările de rapiţă, iar invazia rusească din Ucraina va reduce exporturile de ulei de floarea soarelui.

În condiţiile în care producţia de ulei vegetal este aşteptată să încetinească, biocombustibilii ar putea aduce piaţa mondială într-o situaţie de deficit în a doua jumătate a acestui an, susţine Thomas Mielke, director general la firma germană de analiză Oil World.

Biocombustibilii sunt responsabili pentru o mare parte din piaţa de ulei vegetal, dar numai pentru o mică parte din cererea de energie, subliniază Mielke. Acesta se declară îngrijorat că obiectivele combinate privind biocombustibilii depăşesc ceea ce poate satisface piaţa mondială de uleiuri şi grăsimi.

Combustibili bio din uleiuri vegetale

SUA, Europa, Brazilia şi Indonezia sunt responsabile pentru cea mai mare parte a creşterii consumului de motorină bio. SUA foloseşte drept materie primă un amestec de ulei de soia, ulei de rapiţă, ulei de gătit uzat şi grăsimi animale. Europa produce motorină bio din reziduuri şi ulei de rapiţă. Indonezia utilizează în principal ulei de palmier pentru a produce biodiesel, iar Brazilia se bazează pe ulei de soia.

Acest trend ar urma să fie unul benefic pentru uleiul de palmier, un produs care în ultimii ani a fost supus unei analize atente pe fondul informaţiilor referitoare la defrişarea pădurilor şi utilizarea de mână de lucru obligatorie. În condiţiile în care uleiurile vegetale sunt folosite din ce în ce mai des la biocombustibili, o parte din cerere se va răsfrânge şi asupra uleiului de palmier, susţine James Fry, preşedintele firmei de consultanţă agricolă LMC International Ltd.

Însă piaţa uleiului de palmier ar putea să nu fie capabilă să ţină pasul cu cererea. Producţia din Indonezia şi Malayezia, care împreună sunt responsabile pentru 85% din oferta mondială de ulei de palmier, a ajuns la un platou ca urmare a încetinirii procesului de replantare a arborilor bătrâni şi neproductivi, a fenomenelor meteo extreme şi a limitelor impuse defrişărilor pentru a majora suprafeţele de teren disponibile pentru culturile de palmier.

Constructorii de mașini spun că normele Euro 7 vor majora preţurile automobilelor noi în medie cu 2.000 de euro

Noile norme de poluare pentru autovehicule, cunoscute sub denumirea Euro 7, vor face ca prețul automobilelor noi să crească în medie cu 2.000 de euro, s-a plâns, marţi, Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), adăugând că producătorii vor fi nevoiți să investească în noi tehnologii pentru motoare cu combustie în contextul în care Europa se pregătește să facă tranziția la automobile electrice în 2035, informează Agerpres.

Statele membre UE negociază anul acesta o legislaţie care va înăspri limitele privind poluanţii care afectează sănătatea, inclusiv oxizii de azot. UE susţine că beneficiile asupra sănătăţii vor justifica costurile suportate de producători.

Directorul general al ACEA, Sigrid de Vries, susţine însă că proiectul de lege este "un prim exemplu" al reglementărilor care vor spori complexitatea şi incertitudinile, în condiţiile în care industria are dificultăţi cu "investiţiile şi deciziile cheie".

În acelaşi timp, reglementările nu vor aduce beneficiile asupra mediului pentru care erau menite", a adăugat de Vries.

Unii producători auto susţin că normele Euro 7 îi vor forţa să investească în tehnologia pentru motoarele pe combustie, când ei deja au alocat zeci de miliarde de euro pentru vehiculele electrice cu emisii zero.

ACEA susţine că normele Euro 7 vor aduce doar o îmbunătăţire marginală faţă de actualele standarde, în timp ce vor majora în medie preţurile noilor maşini cu 2.000 euro, forţând multe persoane să cumpere modele mai vechi poluante în loc de vehicule noi.

Înaintea reuniunii Consiliului European dedicată competitivităţii, ACEA a cerut un sprijin mai mare, inclusiv subvenţii europene, pentru vehiculele electrice.

UE a aprobat o schemă românească de peste 100 de milioane de euro pentru dezvoltarea capacităţilor de stocare a energiei electrice

Comisia Europeană a aprobat marţi o schemă în valoare de peste 103 milioane de euro lansată de România, pentru a sprijini investiţiile în dezvoltarea capacităţilor de stocare a energiei electrice (baterii).

Proiectul prevede punerea în funcţiune a unei capacităţi de minimum 480 MWh de stocare a energiei electrice în baterii, până în 31 decembrie 2025, potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar, citat de Agerpres.

Bugetul total aferent prezentei scheme este echivalentul în lei a sumei de 103.480.000 euro, compus din 79.600.000 euro fonduri europene asigurate prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă în cadrul PNRR şi 23.880.000 euro fonduri naţionale prin aplicarea procentului de supracontractare de 30%. 

„Comisia a decis că schema românească este necesară şi adecvată pentru a accelera investiţiile în facilităţile de stocare a energiei electrice, contribuind astfel la obiectivele strategice ale UE care au legătură cu tranziţia verde. În plus, Comisia a ajuns la concluzia că schema este proporţională, în condiţiile în care ajutorul va fi limitat la minimumul necesar şi nu va avea efecte negative asupra competiţiei şi comerţului în UE. Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat”, a precizat Executivul comunitar într-un comunicat de presă.