UPDATE: Guvernul pare să fi renunțat la anularea scutirilor de la impozitele pe case și mașini, pe care le propunea în variantele de modificare a Codului Fiscal ”scăpate” pe surse

Prezentă în două din trei intenții de modificare a Codului Fiscal, eliminarea unor anumite scutiri de taxe lipsește din varianta lansată astăzi în proces de transparentizare. O frecvență care nu garantează faptul că o astfel de abordare nu va reveni, astfel încât prezentăm mai jos prevederile comune referitoare la această materie, dar care, repetăm, nu se regăsesc în forma legii pe care Guvernul a propus-o dezbaterii publice.

Din perspectiva taxelor și impozitelor locale, filozofia noii abordărilor neasumate public era destul de evidentă: renunțarea la scutirile existente în prezent în legislația fiscală sau, în cel mai bun caz, transferarea deciziei de acordare a lor (sau nu) către autoritățile publice locale. În schimb, documentul oficial de astăzi propune, la fel ca în draftul de ieri, taxarea clădirilor și mașinilor scumpe, fapt despre care puteți citi pe larg aici.

Abordarea impozitelor pe proprietate din draftul de ieri urmărea să reducă numărul de tipuri de clădiri care beneficiau de scutiri fiscale. Vă reamintim că, în luna august, un proiect de ordonanță similar, emanat din sfera guvernamentală, a fost discutat pe larg de presă, inclusiv de avocatnet.ro, iar detalierile măsurilor de la momentul respectiv pot fi recitite aici. 

Conform proiectului de lege, despre care sursele noastre spuneau că ar fi forma finală cu care Executivul urma să meargă în Parlament, dar care diferă de forma asumată în momentul de față, unele imobile nu ar mai fi fost scutite deloc, iar altele ar fi depins de aprobarea consiliilor locale. Astfel de măsuri pot face parte din planul guvernamental de a diminua deficitul bugetar, iar din această perspectivă nu ar fi exclus ca astfel de măsuri să revină în actualitate.

Printre clădirile care ar fi pierdut scutirea de impozit, existentă în Codul Fiscal aflat în vigoare astăzi, se numărau cele sportive, industriale, științifice, academice, de apărare, precum și cele agricole, cum ar fi serele, solarele, silozurile și ciupercăriile. De asemenea, nici clădirile minorităților naționale, ale instituțiilor religioase, ale culturii și ale serviciilor funerare nu ar mai fi fost scutite de impozite.

În schimb, clădirile istorice, arhitecturale sau arheologice, muzeele și casele memoriale, clădirile sociale sau nonprofit și cele aparținând persoanelor cu handicap ori victimelor regimului comunist ar fi putut beneficia în continuare de scutiri fiscale, dar numai dacă consiliile locale ar fi decis astfel.

Singurele clădiri care ar fi rămas în continuare scutite de taxele pe proprietate ar fi fost cele care țin de învățământ, sănătate, lăcașuri de cult, cele aparținând domeniului public sau privat al statului ori unităților teritorial administrative. Toate celelalte clădiri, în marea lor majoritate, puteau fi scutite de impozite numai prin decizie administrativă locală, fapt care ar fi dus la situații în care un anumit tip de clădire putea fi scutită de impozite într-o localitate, iar în alta nu ar fi beneficiat de această facilitate.

• reducerea de 50% se păstra în cazul celor utilizate pe o durată de cel mult 180 de zile consecutive sau cumulate, în cursul unui an calendaristic;
• să apară o reducere de numai 25%, în cazul celor utilizate pe o durată de cel mult 270 de zile consecutive sau cumulate, în cursul unui an calendaristic.

Nici impozitele pe autoturisme nu scăpau de schimbări în cele două proiecte guvernamentale. La fel ca în cazul impozitelor pe clădiri, și în cazul celor auto dreptul de a acorda scutiri fusese mutat sub autoritatea consiliilor locale. Singurele vehicule scutite din start de impozite erau cele ale autorităților publice, cele de intervenție și cele electrice.