- Modificarea legii permite firmelor să angajeze de două ori mai mulți interni simultan - până la 10% din numărul total de salariați, față de 5% cât prevede acum legea.
- Internii vor avea dreptul la zile de odihnă plătite, proporțional cu durata programului de internship.
- Deși s-a propus creșterea primei acordate firmelor care transformă internshipurile în contracte de muncă, aceasta rămâne la 4.586 lei, din lipsă de fonduri.
- Procedura birocratică pentru obținerea primei de la stat se simplifică major, eliminându-se aproape toate documentele justificative necesare anterior.
Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.176/2018 privind internshipul a fost înregistrată la Parlament la final de 2023 și prevede posibilitatea de a aduce de două ori mai mulți interni decât permite actuala formă a legii. La început de martie, anul trecut, Senatul a dat un prim vot pe textul propus, fără modificări. Înainte de vacanța parlamentară însă, propunerea a primit unele completări interesante la Camera Deputaților, având propunere de adoptare, dar votul final a venit abia un an și ceva mai târziu, pe un nou set de amendamente față de cele discutate în 2024. Acum, propunerea mai are nevoie doar să fie promulgată de președintele statului.
Concret, în forma adoptată miercuri la votul final, se stabilește că: „În funcţie de numărul de salariaţi, organizaţia-gazdă poate încheia în mod simultan contracte de internship pentru un număr de interni care nu poate fi mai mare de 10% din numărul total al salariaţilor”, ceea ce înseamnă un procent de două ori mai mare decât cel din prezent. Parlamentarii care semnau propunerea arătau, în 2023, că există o inechitate între organizaţiile-gazdă care au între 20 şi 30 de salariaţi și care, pe legea actuală, au dreptul la cel mult un intern, iar numărul crește la trei abia la cei care au de la 50 de angajați în sus.
Deputații au mai propus și votat și introducerea unui drept nou pentru interni - la zile zile de odihnă plătite:
„Art.201. – (1) Pe perioada derulării contractului de internship, internul are dreptul la un număr de zile de odihnă plătite, direct proporțional cu durata programului de internship.
(2) În situația în care internul nu solicită zilele de odihnă pe durata contractuală, acestea nu vor fi compensate de organizația-gazdă la finalul programului de internship”.
Deputata Oana Țoiu, care a semnat acest amendament, subliniază că prin instituirea acestui drept „nu se impune obligativitatea oferirii de zile libere, ci de a da internilor posibilitatea de a alege dacă doresc să folosească sau nu zile de odihnă”. Tehnic vorbind însă, afirmația este parțial falsă, întrucât dacă internul alege să-și exercite acest drept, organizația e obligată să îl acorde.
Nu va crește suma de bani pe care o pot cere organizațiile de la stat, dar se simplifică lista documentelor necesare
Aceeași propunere mai prevedea și actualizarea sumei de bani pe care organizațiile-gazdă, adică cele care aduc interni în practică, o pot cere de la stat pentru fiecare internship transformat în contract de muncă pe cel puțin 24 de luni, dar deputații au conchis că nu sunt fonduri la buget în acest sens - prin urmare, proiectul a fost adoptat fără această creștere. Senatorii propuseseră creșterea primei la peste 7.000 de lei, în contextul în care legea prevede acum o valoare care nu a ținut pasul cu realitățile din piața muncii - 4.586 de lei. Deși aceeași lege stabilește actualizarea anuală a acestei sume, prin hotărâre de Guvern, actualizarea nu s-a întâmplat niciodată până acum.
Tot legat de această sumă, parlamentarii ce semnează propunerea de față consideră că ea ar trebui oferită angajatorilor fără ca aceștia să mai ducă documentele justificative în sprijinul cererii: copiile de pe contracte, de exemplu. Așa că propun eliminarea aproape cu totul a listei de documente, singurele necesare fiind cererea pentru acordarea primei și copia certificatului de internship.
Procedura excesiv de birocratică, spun parlamentarii, se reflectă în numărul relativ mic de astfel de prime acordate, conform datelor oficiale: șapte prime în 2021 și 19 prime în 2022, de pildă.
„De asemenea, dintr-un răspuns oficial primit din partea Inspecţiei Muncii, ştim faptul că în cei 5 ani de existenţă a legii au fost în total un număr de 9.008 interni, un număr foarte mic raportat la numărul tinerilor din ţara noastră, dar într-o continuă creştere: 2018: 195 interni, 2019: 1620 interni, 2020: 885 interni, 2021: 1955 interni, 2022: 2237 interni, 2023: 2116 interni (până în luna noiembrie)”, susțineau, în 2023, semnatarii propunerii.
Ne amintim astfel că una dintre obligațiile principale ale celor ce vor să aducă interni este să le încheie contracte de internship plătite și să le înregistreze în registrul special. Cei care lucrează cu interni sunt obligați prin lege să-i plătească. Fiecare contract de internship, ce trebuie înregistrat în registrul special al autorităților, trebuie să respecte prevederile referitoare la indemnizația minimă de acest fel și, cum modul ei de calcul depinde de salariul minim, indemnizația minimă de internship este și ea, automat, puțin mai mare de la an la an.
Atenție! Propunerea legislativă NU se aplică momentan. Aceasta trebuie acum promulgată de președintele statului, legea urmând să se aplice în trei zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial.
avocatnet.ro