Decizia de neconstituționalitate a CCR resetează parcursul legislativ al proiectului de lege pentru completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, fiind reclamat modul în care parlamentarii au reglementat interdicţia practicării jocurilor de noroc doar în localităţile sub 15.000 de locuitori, respectiv faptul că a fost încălcat principiul bicameralismului la prima trecere prin Parlament. În concluzie, proiectul de lege nu se poate aplica în această formă și se întoarce în Parlament.

În primul rând, prima dintre infracțiunile ce se doreau introduse în Codul penal este nerespectarea obligațiilor din domeniul jocurilor de noroc. Mai exact, după cum scrie în proiect,“desfășurarea fără licență sau autorizație a oricăreia dintre activitățile din domeniul jocurilor de noroc ori desfășurarea acestora într-un spațiu amplasat într-o localitate cu o populație mai mică de 15.000 de locuitori constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”.

Practic, ar fi putut fi sancționată cu închisoarea abaterea de la noile reguli privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, introduse, în aprilie, prin Legea 107/2024, inclusiv interdicția de a deschide săli de jocuri de noroc în localitățile mici, de până la 15.000 de locuitori.

În plus, propunerea legislativă ce se întoarce în Parlament prevede că și eliberarea, de către primărie, a adeverinței ce atestă numărul de locuitori cu nerespectarea datelor furnizate de Institutul Național de Statistică în urma ultimul recensământ al populației și locuințelor va constitui infracțiune și va putea fi pedepsită cu închisoarea de la șase luni la trei ani.

Apoi, în Codul penal ar fi fost introdus un articol ce reglementa tulburarea folosinței locuinței. Astfel, orice acțiune prin care se tulbură folosința locuinței locatarilor dintr-un imobil ar fi reprezentat din nou infracțiune (se regăsea în vechiul Cod penal) și ar fi putut fi pedepsită cu închisoare de la unu la trei ani sau cu amendă.

Totodată, conform proiectului, "fapta prin care se împiedică folosința normală a locuinței prin punerea titularului dreptului de folosință în situația de a nu-și putea exercita în mod firesc dreptul său se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani".

Pentru a pune în mișcare acțiunea penală, în cazul infracțiunii de tulburare a folosinței locuinței, persoana vătămată trebuia să facă o plângere în acest sens.

Motivul invocat de inițiatori pentru reintroducerea infracțiunii de tulburare a folosinței locuinței este protejarea persoanelor asupra cărora se fac presiuni, de orice natură, cu scopul de a-și înstrăina imobilele.

Atenție! Propunerea legislativă NU se poate aplica, ea întorcându-se în Parlament.