avocatnet.ro 
Acum, printr-un răspuns al ANAF la o solicitare trimisă de specialiștii de la Viboal, este confirmată poziția acestora, în sensul că la calculul celor cinci zile trebuie aplicate regulile din Codul civil.
„Începând cu 1 iulie 2024, termenul de transmitere a facturilor în sistemul e-Factura a devenit «5 zile calendaristice de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile calendaristice de la data-limită prevăzută pentru emiterea facturii», termen care a suscitat și suscită încă numeroase discuții între profesioniști. În acest sens, MF a publicat pe pagina sa de Facebook, la data de 13 august 2024, o postare de clarificare a acestui mod de calcul, menționând că «(...) termenul-limită pentru transmiterea facturilor în sistemul național privind factura electronică e-Factura este de 5 zile calendaristice de la data emiterii facturii. Acest termen se calculează pe zile calendaristice, din ziua următoare celei în care a fost emisă factura, și expiră în cea de-a 5-a zi, indiferent că aceasta este o zi lucrătoare sau nelucrătoare».
Opinia noastră, a specialiștilor de la Viboal, a fost că modul de calcul trebuie să respecte regulile prevăzute de Codul civil și Codul de procedură civilă, respectiv că pentru calcularea termenului-limită de 5 zile calendaristice, în cuprinsul căruia emitentul unei facturi electronice este obligat să transmită o astfel de factură în sistemul național privind factura electronică e-Factura, nu intră în calcul nici ziua de la care începe să curgă termenul, respectiv ziua în care a fost emisă factura electronică, și nici ziua în care se împlinește acest termen-limită, respectiv a cincea zi subsecventă zilei în care a fost emisă o astfel de factură, dacă această zi este o zi lucrătoare. În caz contrar, respectiv când ultima zi a termenului-limită cade într-o zi nelucrătoare, acest termen se prorogă de drept până în prima zi lucrătoare care urmează.
În acest sens, pentru a valida punctul nostru de vedere, am adresat MF o solicitare de lămurire, solicitarea fiind redirecționată spre soluționare ANAF, conform procedurilor de asistență contribuabili. Răspunsul formulat de ANAF confirmă opinia Viboal, în sensul că, atunci «când termenul se stabilește pe zile, nu se ia în calcul prima și ultima zi a termenului (art. 2.553 din Legea 287/2009) și dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează (art. 2.554)»”, ne-au precizat Roxana Mailat, Senior Accountant, și Mihaela Ardeleanu, Tax Manager.
| Exemplu teoretic pentru calculul termenului de cinci zile de la e-Factura | |
| Interpretarea inițială a MF | Interpretarea ulterioară a ANAF |
| Factura este emisă în data de 5 august: prima zi este 6 august, iar ultima zi este 10 august, chiar dacă vorbim de o zi nelucrătoare. Dacă factura e transmisă pe 11 sau pe 12 august, vorbim deja de o întârziere. | Factura este emisă în data de 5 august: prima zi este 6 august, iar ultima zi este 11 august, dar, pentru că vorbim de o zi nelucrătoare, termenul se amână pentru 12 august. Dacă factura e transmisă pe 13 august, vorbim deja de o întârziere. |
Dilema calculului celor cinci zile a căpătat, cu adevărat, amploare începând cu 1 iulie 2024, atunci când, pentru entitățile stabilite în România, e-Factura a devenit unicul canal de transmitere a facturilor electronice în relația B2B. Totodată, pentru acestea, de la acel moment termenul a devenit de cinci zile calendaristice (față de cinci zile lucrătoare anterior). Nerespectarea termenului poate atrage amenzi considerabile din partea autorităților fiscale.
MPA28