UPDATE: Președintele țării a contestat la CCR propunerea referitoare la sancționarea penală a falșilor preoți

O sesizare de neconstituționalitate a fost depusă de Președintele României la CCR în legătură cu propunerea legislativă de modificare a Legii 498/2006, act normativ care constituie cadrul juridic general pentru exercitarea acestui drept și pentru funcționarea cultelor religioase și a asociațiilor religioase, adoptată recent de Parlament.

Sesizarea detaliază trei critici principale: în primul rând, legea a fost adoptată cu o procedură legislativă incorectă, calificată diferit ca lege ordinară de Senat și ca lege organică de Camera Deputaților.

În al doilea rând, juriștii instituției prezidențiale argumentează că noua formulare a infracțiunii de exercitare fără drept a atribuțiilor clericale încalcă principiul legalității incriminării, deoarece permite acte infralegale să definească elemente constitutive ale infracțiunii și enumeră incomplet funcțiile religioase.

În cele din urmă, Președinția contestă dreptul exclusiv acordat cultelor asupra modalităților religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate, trecute în rândul drepţilor sau recunoscute ca simboluri identitare proprii, susținându-se că acesta îngrădește libertatea de conștiință și de exprimare și este formulat într-o manieră neclară și imprevizibilă.

Libertatea religioasă este un drept fundamental al omului, recunoscut prin Constituție și prin tratatele internaționale la care România este parte, iar abordările legislative în materie pot fi considerate un subiect sensibil, mai ales în ultima perioadă de timp.

Conform expunerii de motive care însoțește inițiativa, aceasta vine ca urmare a evoluțiilor recente în domeniul libertății religioase și a necesității de a asigura un echilibru între respectarea acestui drept și prevenirea eventualelor abuzuri sau interpretări neunitare ale normelor în vigoare.

Astfel, propunerea legislativă în discuție vizează clarificarea interdicției exercitării fără drept a funcțiilor clericale și monahale, în condițiile în care au existat numeroase incidente în spațiul public în care diferite persoane au exercitat atribuțiile unor funcții clericale sau monahale fără a avea acest drept și cu rea intenție. Conform propunerii, astfel de incidente au adus deservicii sau injurii cultelor și credincioșilor, dificultăți, probleme juridice sau de imagine.

Prin urmare, este propusă completarea articolului 23 alin. (4), urmărindu-se clarificarea aplicării interdicției existente pentru toate funcțiile similare cu cea de preot: pastor, rabin, imam și alți oficianți de cult, precum și pentru personalul monahal.

Această completare, după cum se precizează în expunerea de motive, respectă principiul autonomiei cultelor religioase de a-și defini, numi și desemna personalul clerical, dar are în vedere faptul că personalul monahal este, de asemenea, o funcție deseori uzurpată de persoane care nu sunt investite cu această calitate de către culte.

În urma consultării cultelor, conform sursei citate, marea majoritate a acestora a agreat propunerea de modificare a art. 23 alin. (4), iar Biserica Ortodoxă Română a solicitat introducerea expresiei ”ori monahale”, iar Biserica Evanghelică Română a solicitat eliminarea termenului ”vestitor”.

În consecință, articolul 23 alin. (4) ar urma să fie reformulat astfel: ”Exercitarea fără drept a atribuțiilor de preot, rabin, imam sau a altor funcții, clericale ori monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte, constituie infracțiune și se pedepsește potrivit Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare”.

Codul penal prevede, în cazul săvârșirii unei astfel de infracțiuni, că ”Exercitarea, fără drept, a unei profesii sau activități pentru care legea cere autorizație ori exercitarea acestora în alte condiții decât cele legale, dacă legea specială prevede că săvârșirea unor astfel de fapte se sancționează potrivit legii penale, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”.

O altă modificare propusă asigură dreptul exclusiv al cultelor asupra modalităților religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate, trecute în rândul drepților sau recunoscute ca simboluri identitare proprii. Introducerea alineatului (2) la articolul 29 consacră acest drept, în conformitate cu practica actuală: ”Cultele au dreptul exclusiv asupra modalităților religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate, trecute în rândul drepților sau recunoscute ca simboluri identitare proprii”.

Reglementarea activităților religioase desfășurate de asociațiile religioase și a personalului desemnat în acest sens, prezentă în forma adoptată de Senat, conform căreia ”Personalul care desfășoară activități religioase în cadrul unei asociații religioase trebuie să fie investit sau numit de către asociația religioasă” nu s-a mai regăsit în forma finală a proiectului de lege, deși statua obligativitatea ca personalul care desfășoară activități religioase în cadrul unei asociații religioase să fie investit sau numit în conformitate cu regulamentele proprii ale acesteia, limitându-se, astfel, la proprii credincioși.

Atenție! Pentru a se aplica, propunerea legislativă trebuie avizată de CCR, modificată de Parlament, dacă va fi cazul, promulgată de șeful statului și publicată în Monitorul Oficial.