avocatnet.ro 
În contextul angajării cetățenilor străini pe piața muncii din România, Gabriela Pleșa, consilier juridic și fondatoare Global Mobility & Corporate Experts, a explicat, în cadrul evenimentului avocatnet.ro „Angajarea străinilor în România. Recomandări practice și lecții utile pentru companii”, că angajatorii trebuie să aibă în vedere un cadru legal specific, compus din:
- Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii;
- OUG nr. 194/2002 – Regimul străinilor în România;
- OG nr. 25/2014 – Încadrarea și detașarea străinilor pe teritoriul României;
- Legea nr. 122/2006 – Azilul în România;
Astfel, angajarea unui cetățean dintr-un stat non-UE este un proces administrativ complex, care se desfășoară în două etape majore: recrutarea propriu-zisă și, ulterior, formalitățile administrative necesare încadrării legale în muncă. Fiecare dintre aceste etape implică o serie de pași și obligații distincte, care trebuie respectate în conformitate cu legislația aplicabilă.
Procesul de recrutare presupune două demersuri esențiale din partea angajatorului.
Primul dintre acestea este transmiterea către Agenția Județeană (sau Municipală) pentru Ocuparea Forței de Muncă a unei solicitări însoțite de Anexa 1 din OG nr. 25/2014, document care detaliază postul vacant. Potrivit Gabrielei Pleșa, consilier juridic, aceste solicitări sunt soluționate, cel puțin în cazul municipiului București, în termen de aproximativ cinci zile.
Există însă și anumite categorii de lucrători pentru care acest demers nu este necesar. Printre excepții se numără administratorii unici ai firmelor cu capital străin, sportivii profesioniști, lucrătorii transfrontalieri, sezonieri sau înalt calificați.
Al doilea pas constă în comunicarea și publicarea postului vacant. Concret, angajatorul trebuie să publice un anunț într-un cotidian de largă circulație, să organizeze interviuri, să întocmească un proces-verbal de selecție și, în final, să transmită o ofertă fermă de angajare.
„Mare atenție ca această comunicare să fie după data eliberării adeverinței. Am avut caz concret al unei companii care ni s-a adresat după ce i-a fost respinsă o cerere inițială a avizului și nu înțelegeau ce se întâmplă. Când am verificat documentația înregistrată, a fost tocmai problema asta”, a explicat Gabriela Pleșa.
Pași administrativi după recrutarea lucrătorilor străini
După finalizarea etapei de recrutare, urmează o serie de pași procedurali care trebuie parcurși pentru angajarea efectivă a cetățeanului străin.
Un prim demers administrativ constă în obținerea adeverinței privind forța de muncă disponibilă, document eliberat de Agenția Municipală sau Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă.
În paralel cu această etapă, poate fi demarată procedura de echivalare a diplomelor de studii prin Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor (CNRED), structură aflată în subordinea Ministerului Educației.
Este esențial de reținut că echivalarea este obligatorie în cazul angajaților detașați și al celor care urmează să fie încadrați ca lucrători înalt calificați.
„O altă mențiune suplimentară: Chiar dacă la angajarea propriu-zisă nu aveți nevoie de echivalarea acestor diplome, ulterior angajării, prevederile legale nu exceptează angajatorul de la obligația de a avea în dosarul personal al angajatului o diplomă de studii și implicit echivalată de către Ministerul Muncii. Sfatul meu e ca imediat după angajare să faceți demersurile de echivalare a diplomelor de studii care v-au fost prezentate la întocmirea dosarelor pentru inspectoratele generale pentru imigrări, având în vedere că în cadrul acelei documentații, fiecare angajator dă o declarație că cetățeanul străin îndeplinește condițiile pentru angajare, studii, vechime, astfel cum au fost solicitate”, a explicat Gabriela Pleșa.
Următoarea etapă este depunerea documentației și obținerea avizului de muncă, procedură care durează 30 de zile de la data înregistrării la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), cu posibilitatea prelungirii cu încă 15 zile dacă IGI consideră necesar.
După obținerea avizului de muncă urmează obținerea vizei de muncă (D/AM) sau vizei de detașare (D/DT).
„Vizele de muncă nu sunt necesare pentru cetățenii străini proveniți din state care au dreptul la liberă circulație în spațiul Schengen, UE, implicit România. Aș exemplifica aici SUA, Canada, Mexic, dar lista este mult mai extinsă”, a atras atenția consilierul juridic.
În plan practic, după obținerea vizei care are o valabilitate de 90 de zile într-un interval de șase luni, se va întocmi contractul individual de duncă (CIM). Acesta se semnează după ce cetățeanul străin intră în România și își activează viza. Termenul pentru semnarea CIM este de 15 zile de la data intrării în România, termen introdus anul trecut prin modificările aduse OUG nr.25/2014.
După semnarea CIM, ultima etapă este aplicarea documentației pentru obținerea permisului de ședere temporară, cu alocarea unui CNP. Permisul este valabil 2 ani sau 3 ani pentru angajații înalt calificați.
Taxe pentru obținerea avizului de muncă
Termeni precum „angajator”, „aviz de angajare”, „aviz de detașare” sau „calificări profesionale superioare” – doar câteva exemple dintre cei utilizați frecvent în procedura de încadrare a cetățenilor străini, sunt definiți expres în OG nr. 25/2014. Tot în acest act normativ se regăsește și clasificarea tipurilor de avize ce pot fi obținute, în funcție de specificul angajării:
- lucrători permanenți – angajați cu contract individual de muncă pe durată determinată sau nedeterminată;
- lucrători detașați – persoane transferate temporar în cadrul prestării de servicii;
- lucrători sezonieri – angajați pentru activități care depind de anotimp;
- lucrători stagiari – implicați într-un program de formare profesională;
- lucrători transfrontalieri – angajați care lucrează în zone de frontieră;
- lucrători înalt calificați – persoane cu studii superioare și salarii peste un anumit prag;
- lucrători detașați ICT (intracompany transfer) – transferuri în cadrul aceleiași companii, între filiale;
- lucrători „au pair” – participanți la programe de schimb cultural care includ și activități casnice.
În ceea ce privește taxele percepute angajatorului pentru obținerea avizului, acestea variază în funcție de tipul lucrătorului: 100 de euro (echivalent în lei) pentru lucrătorii permanenți, detașați, transfrontalieri, stagiari sau nominali, respectiv 25 de euro pentru lucrătorii sezonieri.
Aceeași taxă de 25 de euro se aplică și în cazul cetățenilor străini cu drept de ședere temporară pentru studii (după absolvire), al celor care vin în România pentru reîntregirea familiei, precum și atunci când are loc o schimbare a angajatorului sau a funcției, în cadrul aceluiași angajator.
gabriela neamtu