Interviu: Taxarea inversă generalizată, soluția pentru problema României cu colectarea TVA. Un specialist: „Ar îmbunătăți semnificativ calitatea mediului de afaceri”

De reținut, pe scurt:

• Taxarea inversă generalizată la TVA ar îmbunătăți colectarea la buget, eliminând frauda carusel și sumele blocate în insolvențe, și contribuind la reducerea gap-ului de TVA.
• Costul pe termen scurt al implementării ar fi de circa 200 milioane euro, dar beneficiile anuale estimate sunt de minimum 5 miliarde euro.
• Dacă vor să implementeze taxarea inversă generalizată, autoritățile au șanse mari să obțină aprobarea necesară de la Comisia Europeană.

Pentru a afla mai multe despre ce înseamnă taxarea inversă generalizată la TVA (aceasta se aplică, în prezent, doar pentru anumite operațiuni), de ce ar fi o soluție foarte bună pentru problemele bugetare ale României și nu numai, avem răspunsuri de la Gabriel Biriș (foto mic), Președinte Fondator la think tank-ul The Tax Institute.

1. avocatnet.ro: Înainte de toate, pentru cititorii noștri care nu sunt familiarizați cu ideea de taxare inversă la TVA, ce este acest mecanism și cum se aplică practic?

Gabriel Biriș: Înainte de a răspunde la această întrebare, să înțelegem mai întâi ce este TVA: TVA este un impozit pe consum, neutru pentru business. Spre deosebire de sales tax-ul american (care este tot un impozit pe consum), TVA se bazează, în principiu, pe plăți fracționate. Fiecare companie de pe lanțul de valoare adăugată facturează TVA pentru bunul livrat sau serviciul prestat și plătește TVA pentru achizițiile de bunuri și servicii folosite în scopul activităților taxabile cu TVA, plătind la buget doar diferența. Suma acestor plăți de TVA este egală cu TVA-ul suportat de consumatorul final (cumpărătorul, care nu deduce TVA). Aceasta este regula plăţilor fracționate pe care se bazează, în principiu, TVA (spre deosebire de sales tax-ul american, care este colectat doar de către vânzătorul final, în relația B2C). 

Această regulă (plăți fracționate) funcționează, însă, doar la tranzacțiile de pe teritoriul aceluiași stat. Atunci când o companie dintr-un stat membru achiziționează bunuri și servicii dintr-un alt stat membru, se aplică, însă, o altă regulă: taxarea inversă. Cumpărătorul nu plătește TVA către vânzător și, dacă TVA-ul respectiv este deductibil, nu îl plătește nici la buget, ci doar își compensează obligația de plată a TVA cu dreptul de a deduce TVA. Dau un exemplu ușor de înțeles: o companie din România care face producție agricolă (cereale) achiziționează un utilaj cu, să zicem, 100.000 euro plus TVA.

Dacă îl achiziționează de la un dealer din România, primește o factură (în lei) de 100.000 euro plus 19.000 euro TVA - deci, plătește 119.000 euro. Deoarece fermierul nostru nu colectează TVA, atunci când vinde producția de cereale (B2B, se aplică deja taxarea inversă pentru a elimina frauda de TVA), cere rambursarea taxei și primește de la stat cei 19.000 euro (în lei, la cursul la care a achitat factura). Deci, la buget nu rămâne nimic, la fel cum nici fermierul nu rămâne cu nimic (TVA e neutru pentru business). În fapt, bugetul „stă” o perioadă pe cei 19.000 euro, iar fermierul nostru plătește costurile finanțării celor 19.000 euro. Bugetul are, însă, un cost, că rambursarea trebuie făcută doar cu control (anterior sau ulterior), iar inspectorii costă.

Dacă fermierul nostru cumpără utilajul din Bulgaria, Ungaria sau orice altă țară din UE, nu plătește decât 100.000 euro, iar pentru cei 19.000 euro (în lei) face doar o înregistrare contabilă. Practic, astăzi, plățile fracționate (regula în cazul tranzacțiilor pe teritoriul aceluiași stat, dar există și excepții de bunuri unde frauda a impus aplicarea taxării inverse, precum cereale, fier vechi, imobile, telefoane mobile și calculatoare etc.) coexistă cu taxarea inversă (regula pentru tranzacțiile intracomunitare). Acest „regim tranzitoriu”, ce funcționează în UE de 30 de ani, este și motivul pentru care există „frauda carusel”. Problema este cunoscută și de aceea se și aplică taxarea inversă pentru unele bunuri considerate „de risc”.

2. avocatnet.ro: Care sunt avantajele (și dezavantajele) taxării inverse la TVA?

Gabriel Biriș: Taxarea inversă are foarte multe avantaje:

• elimină complet „frauda carusel” (frauda făcută prin intermediul unei companii care achiziționează bunuri din UE cu taxare inversă, revinde în Romania cu TVA și mai apoi nu plătește TVA la buget);
  
  
• elimină complet sumele de TVA datorate bugetului, blocate în insolvențe (de multe ori frauduloase);
  
  
• elimină aproape complet rambursările de TVA. Astăzi, peste 2.000 de inspectori ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală - n. red.) din totalul de 4.000 lucrează în controale pentru rambursare. Ținând cont că sumele confirmate și rambursate sunt de peste 95% din totalul sumelor solicitate la rambursare, rezultă, practic, că peste 50% din inspectori sunt ocupați să colecteze la buget mai puțin de 5% din TVA cerut la rambursare. Nu e de mirare, deci, că ANAF nu are resurse să reducă evaziunea, peste jumătate din forța de inspecții fiind, practic, blocată cu munca în zadar (nimeni nu cere rambursare dacă nu se știe în regulă);
  
  
• reduce costurile de finanțare a TVA pentru companiile care fac investiții, pentru companiile care produc în principal pentru export, dar și pentru companiile din agricultură, la cereale aplicându-se taxarea inversă (acestea trebuie să finanțeze TVA plătit pentru achizițiile proprii, până la rambursare);
  
  
• elimină o distorsiune concurențială indusă de regimul tranzitoriu de TVA, și anume achiziția de echipamente de la companii străine, nu românești, ca să se evite costul refinanțării TVA la achiziția de la companii românești.

Pe termen mediu și lung, singurii care pierd din aplicarea taxării inverse sunt marii evazioniști. Pe termen scurt, (patru-șase luni) de la implementare, bugetul poate fi afectat pe partea de cashflow (nu se mai poate folosi de banii companiilor până rambursează TVA-ul datorat acestora). Este un cost one-off de sub 200 milioane de euro, dar care, prin eliminarea fraudei mari, ar aduce minimum 5 miliarde de euro, anual, după aplicare. Merită asumat? Eu consider că răspunsul este, evident, da.

3. avocatnet.ro: De ce nu se aplică, în prezent, taxarea inversă generalizată în statele UE?

Gabriel Biriș: TVA-ul este reglementat de Directiva europeană 2006/112. De mulți ani de zile se discută la Bruxelles de un regim definitiv, bazat fie pe plăți fracționate, fie pe taxare inversă, dar niciodată nu s-a obținut unanimitatea necesară adoptării acestuia. Au existat și există măsuri care permit aplicarea taxării inverse pentru anumite produse (dar doar după ce statele membre constată o creștere masivă și subită a fraudei - deci, doar după producerea pagubei, nu înainte). A existat, de asemenea, și o directivă (2018/2.057) care permitea statelor membre, în anumite condiții, aplicarea taxării inverse generalizate. România nu a cerut derogare pentru a o aplica...

Trebuie să înțelegem, însă, că niciunul dintre statele UE nu are problemele noastre în colectare. Noi avem gap-ul de peste 30% (aproximativ 9 miliarde de euro pe an), pe când media în UE este de 7%, cu multe state având 2-3% gap. În aceste condiții, statele care și-au rezolvat problema colectării pe baza regimului tranzitoriu nu au motive să schimbe ceva ce la ei funcționează. Este, însă, de așteptat ca, în următoarea perioadă, mai ales în contextul adoptării pachetului ViDA (facturi electronice, standarde digitale de raportare obligatorii în toate statele membre), discuția cu privire la regimul definitiv (cel mai probabil bazat pe colectarea TVA la capătul lanțului, adică pe taxare inversă) să revină pe agenda Comisiei Europene.

4. avocatnet.ro: Taxarea inversă generalizată ar fi o măsură bună sau rea pentru România și de ce?

Gabriel Biriș: Eliminarea fraudei mari ne-ar aduce, pe termen scurt, în plus la buget cel puțin două treimi din gap (+ 5-6 miliarde euro pe an), cu un cost neglijabil în primele câteva luni. Ar reduce semnificativ costurile de administrare pentru ANAF, dar și costurile de finanțare pentru companiile corecte. Ar îmbunătăți semnificativ calitatea mediului de afaceri în România.

5. avocatnet.ro: Această măsură ar ajuta România la combaterea gap-ului de TVA?

Gabriel Biriș: Da, estimez că am putea reduce gap-ul la sub 10% în primul an de aplicare al taxării inverse generalizate. Trebuie, însă, să menționez aici că nu cred că putem introduce taxarea inversă generalizată fără un prag (similar cu pragul existent astăzi la telefoane mobile și calculatoare - 5.000 euro, fără TVA) din cauza unei practici foarte răspândite (și necombătute de ANAF) de a face tot felul de achiziții în scop personal, dar înregistrate ca cheltuieli pe firma proprie (se deduce TVA, se evită plata impozitului pe dividende etc.).

6. avocatnet.ro: Ce ar însemna taxarea inversă generalizată din perspectiva obligațiilor declarative actuale?

Gabriel Biriș: Nu se schimbă nimic. Și astăzi avem taxare inversă. Taxarea inversă elimină doar cashflow-ul: TVA plătit de cumpărător vânzătorului, de vânzător la ANAF, de ANAF înapoi cumpărătorului. Restul, inclusiv rambursările (care, însă, vor fi cu mult mai puține), rămân la fel ca acum. Rambursările ar dispărea complet doar dacă nu am avea un prag minim pentru aplicarea taxării inverse în relația B2B, soluție care ar putea fi aplicată după punerea în ordine a sistemelor ANAF.

7. avocatnet.ro: Ce trebuie să facă Guvernul pentru a introduce taxarea inversă generalizată în România? Cât de greu sau ușor ar fi să se dea măsura?

Gabriel Biriș: Pentru aplicarea taxării inverse, avem nevoie de o derogare de la Comisia Europeană, aplicarea ei fără o astfel de derogare putând duce la infringement. În actualele condiții, este greu de crezut că o cerere bine documentată a Guvernului poate fi respinsă de Comisie. Guvernul trebuie și să asigure un buffer de finanțare inițial, dar și acest lucru poate fi făcut relativ ușor prin introducerea unor măsuri serioase de impozitare a sumelor ce nu pot fi justificate și introducerea regulilor privind societățile străine controlate, axate pe beneficiarul real (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică).

Citește și: Taxarea inversă generalizată la TVA ar destabiliza atât bugetul de stat, cât și contribuabilii, susține Consultantul fiscal Mariana Vizoli.