avocatnet.ro 
- Taxarea inversă generalizată ar destabiliza bugetul de stat, chiar și în ipoteza în care s-ar stabili un prag valoric pentru sistem.
- Sistemul actual de plăți fracționate asigură colectarea TVA de la fiecare verigă din lanțul economic, securizând veniturile chiar dacă ultima verigă intră în faliment sau insolvență.
- Unele experiențe anterioare din România cu taxarea inversă au arătat că măsura a dus la pierderi semnificative de venituri bugetare.
Citatele de mai jos sunt extrase din documentul semnat de Mariana Vizoli și sunt prezentate sub formă de întrebare și răspuns pentru a ușura parcurgerea informațiilor.
1. Taxarea inversă generalizată este sau nu o soluție potrivită pentru eficientizarea colectării TVA?
Mariana Vizoli: „Sistemul de TVA bazat pe plățile fracționate are un sens logic și tocmai de aceea a înlocuit vechiul impozit pe circulația mărfurilor, care se colecta doar pe ultima verigă. Acest sistem de plăți fracționate asigură colectarea TVA de la fiecare verigă de pe lanțul de tranzacții, nu numai de la consumatorul final. Un alt principiu de bază este deductibilitatea TVA pentru operatorii care realizează activități economice și care conduce ca, pe lanțul de tranzacții, furnizorul să suporte TVA doar pentru diferența între colectat și deductibil. Astfel, în condițiile în care ultima verigă ar fi, de exemplu, o societate care intră în faliment sau insolvență, actualul sistem securizează veniturile din TVA colectate în etapele anterioare. (...)
Pe lângă fraudă, golul de venituri la bugetul de stat este foarte mare cel puțin în primele luni de aplicare. Taxarea inversă generalizată ar împinge colectarea TVA de la tranzacțiile pe relația B2B, adică între operatorii economici, dar nu către consumatorul final, ci către sistemul de retail. Întrucât bugetul de stat este alimentat în majoritate de plățile din TVA ale contribuabililor pe relația B2B, taxarea inversă ar necesita un așa-numit «buffer» pentru a ne stabiliza până sistemul s-ar echilibra. Or, România are nevoie de bani mâine. De unde să scoatem acest buffer?
În concluzie, taxarea inversă generalizată ar presupune renunțarea la colectarea TVA de pe lanțul de vânzări și dispersarea colectării TVA de la peste 600.000 de operatori economici, ceea ar conduce la colaps - este imposibil de controlat și ar necesita un aparat de control imens. În prezent, circa 40% din veniturile din TVA sunt alimentate de marii contribuabili (circa 2.000). Nu văd cum n-ar conduce la un gol de venituri dacă, dintr-o dată, pierdem veniturile de la marii contribuabili pe relația B2B și ne bazăm pe veniturile colectate de la consumatorii finali de la 600.000 de operatori economici. Chiar dacă între aceștia sunt și marii contribuabili, să nu uităm că există pe teritoriul României o rețea impresionantă de detailiști.”
2. Ce probleme pot apărea la aplicarea taxării inverse generalizate?
Mariana Vizoli: „Dacă am lua scenariul taxării inverse generalizate, TVA nu se mai colectează deloc pe fiecare verigă a lanțului de tranzacții și, dacă ultima verigă este o firmă care intră în faliment sau insolvență (cazuri frecvente), deja TVA se pierde uneori definitiv. Presupunând că aceste firme, anterior intrării în insolvență, au avut livrări către persoane fizice sau alți neplătitori de TVA (instituții publice, școli, spitale, ONG-uri), pentru care au colectat TVA, dar, neavând lichidități, nu au plătit TVA la buget, la data intrării în insolvență datoriile (inclusiv cele datorate bugetului) intră la masa credală și marea majoritate sunt anulate în procesul de reorganizare.
Un alt exemplu este experiența anului 2007, atunci când am implementat la aderare (aderarea la Uniunea Europeană - n. red.) taxarea inversă la toate importurile de bunuri din afara UE. La numai șase luni, Vama a constatat că veniturile din TVA scăzuseră drastic, din cauza fraudei, iar măsura a fost eliminată. În prezent, aplică taxarea inversă în vamă numai contribuabilii considerați fără risc fiscal. De ce erau pierderi de venituri? Pentru că la import nu se plătea TVA, multe dintre importuri erau plasate pe piața neagră, fără fiscalizare, întrucât cel care importa nu mai era interesat de deducerea TVA, fiindcă nu îl plătise. Acest fenomen s-ar repeta în scenariul aplicării taxării inverse generalizate. (...) Să ne amintim că România a aplicat taxarea inversă la companiile în insolvență, în anul 2008, dar, din nou, măsura a fost eliminată. De ce? Pierderi de venituri la buget.”
3. Dar dacă s-ar stabili un prag valoric pentru aplicarea taxării inverse generalizate?
Mariana Vizoli: „Această variantă am analizat-o încă de prin anul 2010 în cadrul Ministerului Finanțelor. Este cea mai dificilă metodă, fiindcă se ajunge la «split»-uirea facturilor, astfel încât să fie sub pragul aplicării taxării inverse, cu numeroase consecințe. Or, se poate ajunge la reîncadrarea de către organele fiscale a unor tranzacții ca fiind supuse taxării inverse pe considerentul că au fost split-uite artificial facturile pentru a se ocoli taxarea inversă. Sau, dimpotrivă, facturi cu valoare peste pragul admis, pentru care se aplică taxare inversă, dar care ar putea fi reîncadrate ca fiind artificial incluse în aceeași factură tocmai pentru a evita colectarea TVA și aplicarea taxării inverse.”
4. Ce ar însemna pentru contribuabili trecerea la taxarea inversă generalizată?
Mariana Vizoli: „În primul rând, la capătul lanțului nu sunt doar supermarketuri, ci sunt și mici magazine dispersate în tot cuprinsul țării. Pot exista multe astfel de magazine care, neplătind TVA la achiziții, vor fi tentate să nu fiscalizeze o parte din vânzări pentru a nu colecta TVA. Aici chiar am putea să ne trezim cu o tendință a neplătitorilor de TVA (mici întreprinderi) să solicite înregistrarea în scopuri de TVA tocmai în scopul de a primi facturi fără TVA și apoi să nu fiscalizeze o parte din vânzări.
Dar cea mai importantă consecință a taxării inverse generalizate s-ar manisfesta la furnizorii de utilități energie electrică, gaze, apă. Societățile care fac astfel de operațiuni primesc, în prezent, facturi cu TVA la achiziții, pe care îl scad din taxa colectată pentru vânzări. În acest fel, presiunea este mai mică, fiindcă TVA de plată este doar o diferență între TVA dedusă și TVA colectată. În sistemul de taxare inversă generalizată, marii furnizori de utilități ar primi facturi fără TVA, dar ar colecta TVA la livrările către populație. Și da, aici deja ar avea o mare presiune - există o rată mare de neîncasare a facturilor de la populație sau întârzieri, ceea ce ar face ca aceste societăți să finanțeze TVA colectată din resurse proprii până la încasarea de la persoanele fizice. Este cunoscut și faptul că societățile care furnizează utilități procedează la circa șase luni la vânzarea creanțelor neîncasate de la persoanele fizice.”
5. Ce ar însemna pe plan intern, la nivel de afacere, trecerea la taxarea inversă generalizată?
Mariana Vizoli: „Societățile au sisteme de operare și raportare necesare pentru evidențele contabile, facturare, generarea jurnalelor fiscale pentru pregătirea declarațiilor fiscale. Aceste sisteme sunt furnizate de operatori economici din țară și de operatori globali. Operațiunile care sunt introduse în sistemul de operare și raportare necesită un algoritm de stabilire a regimului fiscal. Rezultă că orice modificare a regimului fiscal necesită o modificare a sistemului de operare. Existența taxării inverse pentru operațiunile intracomunitare nu înseamnă că același sistem poate fi utilizat pentru tranzacțiile interne. Deci, societățile ar trebui să facă modificări în sistemele de operare și raportare, ceea ce înseamnă cheltuieli pe care le-ar solicita furnizorii de sisteme, precum și timp de adaptare.”
6. Taxarea inversă ajută la evitarea fraudelor?
Mariana Vizoli: „Din experiența altor state membre, implementarea taxării inverse într-un anumit sector a creat acest fenomen de mutare a evaziunii în alt sector. Este cazul Poloniei, care, atunci când a implementat taxarea inversă la oțel, a constatat mutarea fenomenului evazionist către livrarea de telefoane, laptopuri și alte componente electronice. Frauda poate migra și în alte state membre. Îmi amintesc de derogările obținute de România pentru taxarea inversă la cereale. Am avut reacții negative din partea Ungariei și Bulgariei pe considerentul că frauda va migra la ei. A fost destul de dificil să obținem această derogare.”
7. Cum rămâne cu exemplul operațiunilor intracomunitare?
Mariana Vizoli: „Faptul că la aderare au fost eliminate barierele vamale a condus la singura soluție viabilă - adică la achizițiile intracomunitare de bunuri (fostele importuri). Întrucât nu mai exista posibilitatea plății în vamă a TVA, s-a ales metoda plății prin decont la plătitorii de TVA - adică taxare inversă. Ar fi fost mult mai dificil ca plata TVA să fi fost efectuată la organele fiscale ulterior achiziției intracomunitare. Dar pentru controlul încrucișat al achizițiilor intracomunitare există sistemul VIES, în care trebuie declarate achizițiile intracomunitare. (...) Nu se poate confunda taxarea inversă pentru tranzacțiile intracomunitare cu taxarea inversă generalizată pentru toate tranzacțiile interne.”
8. România ar trebui să ceară o derogare de la Comisia Europeană pentru a aplica taxarea inversă generalizată?
Mariana Vizoli: „Nu mai putem solicita o derogare, fiindcă ni s-ar spune că avem în directivă mecanismul de reacție rapidă, că putem să lărgim sfera sectoarelor la care aplicăm taxarea inversă, dacă putem demonstra cum se produce frauda masivă. Oricum, ultima derogare de la Comisie, pentru facturarea electronică, am obținut-o după mai bine de un an de la solicitare. Este incorect să afirmi că derogarea se poate obține în câteva zile. Și, în etapa actuală, nu cred că România ar dori să înceapă o nouă guvernare și să aplice taxarea inversă fără să solicite derogarea, în condițiile în care ne dorim o Europă unită.”
victorn