• Președintele României a retrimis Parlamentului proiectul de lege care modifică și completează OUG nr. 31/2002, vizând combaterea incitării la ură națională, rasială sau religioasă.
• Proiectul de lege prevede, printre altele, pedepse mai severe pentru distribuirea de materiale extremiste, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru genocid, precum și sancționarea negării Holocaustului.

Președintele României a retransmis joi Parlamentului proiectul de lege adoptat în vară de Camera Deputaților, în calitate de for decizional. După ce a fost adoptat în Parlament, proiectul a fost trimis la CCR, dar Curtea a respins obiecțiunile de neconstituționalitate formulate de președinte. Se impune menționat că, în momentul votului final din Camera Deputaților, s-au opus adoptării proiectului legislativ deputații din AUR, SOS România și POT.

Actul normativ modifica și completa OUG nr. 31/2002,  și propunea, în esență, înăsprirea regimului juridic aplicabil faptelor de incitare la ură națională, rasială sau religioasă, prin introducerea unor măsuri mai stricte și sancțiuni penale extinse.

"Legea trimisă la promulgare nu îndeplinește condițiile de previzibilitate în ceea ce privește chiar conținutul constitutiv al infracțiunilor pe care le instituie. Operează cu categorii juridic penale insuficient definite, care pot duce la interpretări neunitare și chiar abuzive", după cum apare în cererea de reexaminare.

Ce prevede, mai exact, proiectul? 

Proiectul de lege adoptat de Parlament prevede interzicerea nu doar a organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, ci și a materialelor care promovează astfel de idei. Față de forma actuală a OUG nr. 31/2002, noutatea constă în includerea explicită a materialelor printre elementele interzise. Acestea includ imagini, mesaje text, conținut audiovideo, cărți, articole, documente de propagandă și alte reprezentări care transmit idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe.

Printre modificările aduse de proiect se numără și completarea infracțiunii privind constituirea sau sprijinirea unor organizații extremiste, prin includerea expresă a celor cu caracter legionar. Astfel, inițierea, constituirea, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei organizații cu caracter fascist, legionar, rasist ori xenofob va fi sancționată cu închisoare de la trei la 10 ani, precum și cu interzicerea exercitării unor drepturi.

Totodată, se prevede că distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, indiferent de mijloc, a materialelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob va constitui infracțiune și va fi pedepsită cu închisoare de la un an la cinci ani, precum și cu interzicerea unor drepturi. Dacă fapta este comisă prin intermediul unui sistem informatic, limitele speciale ale pedepsei se vor majora cu jumătate. Totuși, aceste fapte nu vor constitui infracțiuni dacă sunt săvârșite în interes artistic, științific, educațional sau în cadrul dezbaterii unor chestiuni de interes public.

Inițiativa legislativă mai stabilește că promovarea, în public, a cultului persoanelor condamnate pentru genocid, crime contra umanității sau crime de război va rămâne incriminată, însă, față de reglementarea actuală, se introduce și sancționarea cultului persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

Pentru această faptă, forma nouă introduce, pe lângă pedeapsa cu închisoarea de la trei luni la trei ani, și posibilitatea aplicării unei amenzi, precum și sancțiunea complementară a interzicerii unor drepturi.

Se menționează, de asemenea, că tot infracțiune va constitui și promovarea, în public, a ideilor, concepțiilor sau doctrinelor cu caracter fascist, legionar, rasist ori xenofob. Față de forma actuală a reglementării, proiectul adaugă posibilitatea ca fapta să fie sancționată nu doar cu închisoare de la trei luni la trei ani, ci și cu amendă, precum și cu interzicerea unor drepturi.

O altă modificare importantă privește sancționarea negării Holocaustului. Astfel, negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, în public, a Holocaustului sau a efectelor acestuia pe teritoriul României se va pedepsi cu închisoare de la șase luni la trei ani și interzicerea unor drepturi. Dacă fapta este comisă prin intermediul unui sistem informatic, pedeapsa crește la închisoare de la șase luni la cinci ani, cu interzicerea unor drepturi.

Inițiativa modifică și condițiile în care poate fi declanșată urmărirea penală în cazul unor infracțiuni de incitare la ură sau discriminare. Potrivit proiectului, acțiunea penală va mai putea fi pornită doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate atunci când fapta este îndreptată împotriva unei singure persoane, clar individualizate.

Cu alte cuvinte, dacă discursul instigator sau fapta vizează o colectivitate, un grup etnic sau social, organele de urmărire penală vor putea interveni din oficiu, fără a mai fi necesară plângerea unei persoane direct afectate.

Inițiativa extinde și interdicțiile privind simbolurile comemorative din spațiul public. Se interzice ridicarea sau menținerea, în locuri publice, cu excepția muzeelor, a statuilor, plăcilor comemorative ori grupurilor statuare referitoare la persoanele condamnate pentru genocid, crime contra umanității sau crime de război, precum și la persoanele care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

În același sens, se interzice acordarea sau menținerea numelor acestor persoane unor străzi, bulevarde, scuaruri, piețe, parcuri sau altor locuri publice. De asemenea, este interzis ca numele acestor persoane să fie atribuite unor organizații, cu sau fără personalitate juridică.

În final, sunt aduse modificări și Legii nr. 157/2018 privind prevenirea și combaterea antisemitismului. Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, prin orice mijloace, de materiale antisemite va constitui infracțiune și se va pedepsi cu închisoare de la un an la cinci ani și interzicerea unor drepturi. Dacă fapta este comisă prin intermediul unui sistem informatic, limitele speciale ale pedepsei se vor majora cu jumătate.

Nici în acest caz fapta nu va constitui infracțiune dacă a fost săvârșită în interesul artei, științei, cercetării, educației sau în cadrul unei dezbateri de interes public.

Atenție! Proiectul își reia parcursul legislativ, iar pentru a se putea aplica, el trebuie adoptat din nou în Parlament, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial.