Opinie: Începe adevărata poliție a concediilor medicale?

„Descurajarea acordării de concedii medicale fictive: controale asupra medicilor și beneficiarilor de concedii. Eliminarea scutirii CASS pentru toate concediile medicale; Creșterea cu 20% a bazei de contribuabili a CASS, prin eliminarea excepțiilor. (Plătitori 6.3 milioane - beneficiari 16.6 milioane)” - scrie în programul de guvernare prezentat de noul Executiv, iar undeva mai jos apare și ideea de „sancționare drastică pentru medicii care acordă concedii medicale fictive sau nejustificate”.

Documentul arată înspre două probleme mari asociate sistemului de sănătate din România și care au impact bugetar semnificativ: pe de o parte, legea oferă mult prea multe scutiri de la plata CASS (toate categoriile asigurate prin lege, plus toți asigurații neplătitori ce rezultă din aplicarea mecanismului coasigurării), de unde rezultă ponderea mult prea mică a plătitorilor comparativ cu cea a beneficiarilor de servicii. Aici, în Guvernul nou se prefigurează impunerea cu CASS a tuturor pensiilor peste 4.000 de lei (toți pensionarii fiind acum scutiți de plata contribuției pentru veniturile din pensii, întrucât legea îi consideră asigurați de drept), dar și impuneri suplimentare pentru concediile medicale. Cât despre creșterea ponderii asiguraților plătitori cu 20%, fără date concrete e greu de spus dacă doar prin impunerea pensiilor peste 4.000 de lei se va realiza creșterea plătitorilor cu acest procent. 

Pe de altă parte însă, autorii programului de guvernare arată și înspre o altă problemă, pe care inclusiv guvernele anterioare au arătat-o cu degetul: nerespectarea legii în ceea ce privește acordarea concediilor medicale. Să ne întoarcem puțin în timp însă, mai exact, în primăvara lui 2023, când Ciolacu și Executivul de la vremea aceea arătau că statul are cam mult de cheltuit cu aceste concedii medicale, ocazie cu care au decis să mai restrângă beneficiul pe care îl aveau independenții care se asigurau voluntar pentru medicale, în sensul că plăteau sume relativ mici și beneficiau de o „contraprestație” mult prea oneroasă din calitatea de asigurat (indemnizațiile pentru concediile de maternitate au fost plafonate la max. trei salarii minime pe lună). Tot atunci s-a conturat și ideea unor impuneri suplimentare pe concediile medicale, care aveau să fie aplicate câteva luni mai târziu. „Plătim prea mult peste medicale și sunt angajați care stau prea mult în medical”, era mesajul supărat al Executivului la vremea respectivă. Mai mult, fostul ministru de finanțe Boloș spunea că sunt angajați care încasează mai mulți bani stând acasă în medical decât mergând la muncă și încasând salariu. 

În acel context, decidenții politici refuzau să adreseze însă problema principală; unii parlamentari propuneau chiar revenirea la o practică legală care în mod evident este depășită de paradigmele actuale ale pieței muncii - mai precis, revenirea la „poliția concediilor medicale”, adică acea practică de a-i căuta pe oameni acasă pentru a vedea dacă sunt chiar bolnavi sau au plecat la cules de cireșe la părinți.

Nimeni nu pronunța însă în spațiul public, în mod răspicat, unde trebuia să se facă, de fapt, poliția concediilor medicale - la cei care le acordă în mod nejustificat ori abuziv. 

Lucrurile stau în felul următor: atunci când pui pe hârtie o afirmație falsă, însoțită de semnătură și parafă, iar acea hârtie e de natură să producă efecte inclusiv în ceea ce privește relația cu statul, aceasta este mai mult ca sigur o infracțiune de fals, la fel și folosirea acelei hârtii în mod concret de către angajat, în cazul de față (uzul de fals). 

Programul de guvernare Bolojan arată însă că politicul își asumă de data aceasta să adreseze problema „de la rădăcină”, prin sancționarea atât a medicilor care fac abuz, cât și a angajaților care folosesc medicalele abuzive/nejustificate. Ce înseamnă asta? În mod normal, înseamnă cel puțin încercarea statului de a analiza răspunderea penală a acestora, sancționarea disciplinară a medicului, dar și recuperarea sumelor acordate angajatului cu titlu de indemnizație de concediu medical. 

Merită menționat că sancționarea medicilor care comit aceste fapte nu este unicul punct din programul de guvernare ce vizează conduita medicilor și modul în care aceștia aleg să respecte legea - mai precis, programul prevede că medicii angajaţi într-un spital public care desfășoară orice activitate medicală, în timpul programului de la stat, într-o altă unitate (inclusiv privată) devine motiv de desfacere a contractului de muncă. Ce se dorește aici de fapt? Sancționarea drastică a medicilor care nu-și respectă angajamentele din calitate de angajați ai sistemului public de sănătate. În mediul privat, un angajat care nu este la muncă în timpul programului e considerat absent nemotivat și, la câteva absențe, poate fi chiar sancționat disciplinar prin desfacerea contractului de muncă. Deși legea e aplicabilă în mod similar, fără dar și poate, medicilor din sistemul public, ea rămâne aplicabilă doar în teorie, întrucât practica ne arată că numeroase cadre medicale „se află în mai multe locuri în același timp”.