avocatnet.ro 
CCR a anunțat la începutul lui iulie că a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului și a constatat că este neconstituțională sintagma „sau art.56 alin. (1) ind. 1” din cuprinsul dispozițiilor art. 60 alin. (4) din OG nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Decizia Curții nr. 349/2025 a apărut joi în Monitorul Oficial. Parlamentul sau Guvernul vor trebui să intervină asupra textului de lege pentru a-l pune în acord cu criticile Curții, în caz contrar prevederile declarate neconstituționale urmând să își piardă efectele în 45 de zile de la publicarea deciziei. Până atunci, efectele acestora sunt suspendate.
„(4) În cazul în care asociaţia sau fundaţia a fost dizolvată pentru motivele prevăzute la art. 56 alin. (1) lit. a) - c) sau art. 56 alin. (1) ind. 1, bunurile rămase după lichidare vor fi preluate de către stat, prin Ministerul Finanţelor Publice, sau, după caz, de comuna sau oraşul în a cărui rază teritorială asociaţia sau fundaţia îşi avea sediul, dacă aceasta din urmă era de interes local.”, prevede art. 60 (4) din ordonanță.
Ordonanța prevede că o asociaţie se dizolvă, prin hotărâre judecătorească, în cazul necomunicării datelor de identificare ale beneficiarului real în termenul prevăzut de ordonanță. Ca în alte situații de dizolvare, ordonanța prevede și ce se întâmplă cu bunurile rămase în urma dizolvării. În cazul specific al dizolvării pentru necomunicarea respectivelor date, ordonanța stabilește că bunurile rămase după lichidare vor fi preluate de stat / de comuna sau orașul unde asociația avea sediu, dacă asociația era de interes local. Practic, e vorba de aceeași soluție găsită de legiuitor pentru situația în care asociația e desființată pentru activități ilegale, contrare scopului declarat, ordinii publice etc. (prevederile se aplică identic și la fundații).
CCR arată însă că ipoteza aceasta de preluare a bunurilor după dizolvare nu este constituțională, întrucât înlătură prezumția de dobândire licită a averii și echivalează cu o expropriere.
„În esență, Curtea a constat că pasivitatea persoanei juridice (asociație sau fundație) în îndeplinirea obligaţiei de a raporta Ministerului Justiției datele de identificare ale beneficiarului real, atunci când intervin modificări cu privire la acestea, nu poate fi asimilată cu vreunul dintre cazurile de dizolvare reglementate în art.56 alin.(1) lit.a)-c) din Ordonanța Guvernului nr.26/2000.
Curtea a constatat că preluarea, în ipoteza normativă criticată, de către stat/comună/oraș a bunurilor mobile și imobile ale asociațiilor/fundațiilor ca măsură sancţionatorie pentru neîndeplinirea unei obligaţii legale ce revine persoanei juridice sancţionată cu dizolvarea şi intrarea în lichidare echivalează cu o confiscare contrară exigenţelor constituţionale stabilite prin art.44 alin.(8), potrivit căruia «Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă». În lipsa probării caracterului ilicit al destinației, folosirii ori dobândirii bunurilor supuse măsurii de trecere în proprietatea privată a statului şi a inexistenţei unei hotărâri judecătoreşti definitive în acest sens, soluţia legislativă reglementată prin art.60 alin.(4) din Ordonanța Guvernului nr.26/2000, în ceea ce privește sintagma «sau art.56 alin.(1) ind.1», înlătură prezumţia de dobândire licită a averii şi este neconstituţională.
Totodată, Curtea a constatat că preluarea, în ipoteza normativă criticată, de către stat/comună/oraș a bunurilor mobile și imobile ale asociațiilor/fundațiilor echivalează cu o expropriere contrară art.44 alin.(3) din Constituţie, întrucât operează în alte condiţii decât cele stabilite prin Legea fundamentală, respectiv nu este o expropriere pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire”, potrivit comunicatului CCR.
Ordonanța asociațiilor și fundațiilor a fost modificată în 2019, odată cu adoptarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Cu acea ocazie a fost completat și articolul analizat de CCR. Numeroase dintre prevederile dezbătute atunci în Parlament în materia cunoașterii beneficiarilor reali au fost intens criticate de ONG-urile din România, fiind percepute ca extrem de împovărătoare pentru acestea.
Legea nr. 129/2019 a făcut obiectul unei reforme, printr-o lege publicată anul acesta, dar ale cărei prevederi se vor aplica abia de anul următor. Modificările legislative vizează și ONG-urile, care vor fi mai atent supravegheate de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor - detalii, aici.
ncsmihaela