avocatnet.ro 
În discursul public, fondurile europene au fost echivalate cu progresul, reprezentând în mare parte din cazuri singurul mecanism prin care un oraș mic sau un sat se poate dezvolta. Autobuze electrice, table inteligente în școli sau sisteme de irigații pentru fermieri? Cel mai probabil toate au fost achiziționate prin intermediul fondurilor europene.
Dincolo de imaginarul roz
Într-o notă din februarie, Consiliul fiscal atrăgea atenția că fondurile europene reprezintă singura resursă contra-ciclică majoră care poate stimula economia României. Prognoza de creștere economică a României continuă să se înrăutățească, iar în ultima cercetare BRD, economiștii anticipează o contracție de 0,6 – 1,4%. În octombrie anul trecut ne imaginam că economia va crește cu 2,5% în 2025.
Fondurile europene sunt mecanismul care poate pompa bani în economie. Atunci când consumul, dar și producția, cât și construcțiile scade, fondurile europene pot oferi avântul necesar economiei. Atragi fonduri europene pentru construcția unui spital, în mod automat ai nevoie de arhitecți, apoi de manageri de proiect, cât și de firme de construcții și achiziționezi materiale. Acolo unde economia încetinește, fondurile europene pot veni să ofere stimulul necesar pentru a continua cursa, precum o băutură cu electroliți în timpul unui maraton.
Cu toate acestea, ritmul de absorbție a acestor fonduri rămâne dramatic de lent, iar riscurile de pierdere a banilor sunt reale și iminente. României i-au fost alocate în perioada 2021–2027 aproape 80 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană, prin:
- 31 mld. euro din Fondurile Structurale și de Coeziune (FSC),
- 20 mld. euro din Politica Agricolă Comună,
- 28,5 mld. euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (PNRR), incluzând granturi și împrumuturi.
Din fondurile structurale și de coeziune România a reușit să atragă doar 11,2% până în acest moment, dacă includem și refinanțarea. În primii 4 ani (2021 – 2024), România a absorbit doar 2.425 milioane EUR, adică 7,9% din total, o medie anuală de nici 2%. Dacă acest ritm s-ar fi menținut, am fi absorbit fondurile care erau destinate pe 7 ani în nu mai puțin de 50 de ani.
În 2025, totuși, ritmul pare a se fi redresat, deoarece în primele 5 luni absorbția a fost de aproape 1 miliard. Problema este că pentru restul de 7 luni, România trebuie să absoarbă 3,7 miliarde EUR pentru a se încadra în plan.
Dacă România se încadrează în țintele asumate, pentru 2026 și 2027 va trebui să absoarbă 23,5 miliarde de EUR, aproape 76,7% din totalul fondurilor alocate. Cel mai probabil nu va putea să reușească o astfel de performanță, iar în acel caz s-ar putea aplica Regula n + 3 prin care ni se prelungește termenul până în 2030. Chiar și cu prelungirea de rigoare, Consiliul Fiscal nu se arată optimism cu privire la „recuperarea întârzierilor”.
E de înțeles, au fost ocupați cu PNRR
Fondurile europene sunt gestionate de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), iar din perioada pandemiei se ocupă și de coordonarea națională a PNRR. Istoric, PNRR-ul reprezintă o victorie europeană prin care țările se împrumută la comun decât să o facă individual. Dacă România s-ar împrumută singură pe piețele internaționale, nu ar reuși să primească o dobândă atât de atractivă, cât nici suma de bani cerută, din cauza încrederii reduse a investitorilor. Alături de alte state, lucrurile se neutralizează, astfel încât statele cu un grad redus de încredere sunt „ajutate” de către cele care se prezintă bine în fața investitorilor străini.
României i-au fost alocația aprox. 28,5 miliarde EUR, dintre care 13,6 miliarde în granturi și 14,9 miliarde în împrumuturi. Mecanismul, în mare parte, este bazat pe îndeplinirea unor jaloane pentru accesarea fondurilor. Există și excepția de prefinanțare, însă în mare parte, România trebuie să facă reforma pensiilor speciale, pentru a debloca banii alocați acelui jalon.
Din 2021 până în prezent României i-au fost aprobate 3 cereri de plată. În total, la pachet cu toate prefinanțările, România a primit până în prezent puțin peste cele 10 miliarde EUR aferente proiectului. Cu aproximativ 13 luni rămase până la finalul PNRR-ului și cu promisiuni numeroase de renegociere a termenelor, România mai are de absorbit 17,8 miliarde EUR.
Aproximativ 6,3 miliarde de euro din proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență nu mai pot fi finalizate până în august 2026 și, prin urmare, vor fi eliminate din program, a anunțat marți ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. El a adăugat că România trebuie să trimită versiunea revizuită a PNRR Comisiei Europene până la sfârșitul lunii iulie.
Nici absorbția fondurilor din PNRR nu este optimă, deci întrebarea majoră rămâne: de ce am ajuns aici? Răspunsul tipicar este că statul ar fi incompetent, doar că generalizând eșuăm în a identifica problemele clare, particulare și a le găsi o soluție. Consiliul Fiscal atrage atenția că:
„Trebuie să fie identificate cauzele care au generat-o, în principal legate de capacitatea administrativă slabă și insuficienta mobilizare instițuională, astfel încât să fie întreprinse acțiuni la nivel central și local pentru demararea rapidă a utilizării fondurilor structurale și de coeziune și realizarea unui grad cât mai înalt de absorbție a acestora.”
Pentru a traduce-o mai simplu: este nevoie de-o formare continuă a resursei umană care se ocupă cu fondurile europene și suplimentarea acolo unde nu există. Nu toate UAT-urile din România au departamente proprii care se ocupă de astfel de fonduri și nu toate au oameni serioși, răsplătiți adecvat care să scrie proiecte și să le câștige.
Prima problemă este scrisul, dar mai apoi este implementarea care necesită un aparat administrativ și mai mare, și mai competent, dar și mai disciplinat. În ultimă instanță e nevoie și de comunicare instituțională, căci degeaba un UAT are oamenii potriviți, dacă la nivel central este foarte greu să comunice.
mariana_en