O îngrijitoare dintr-o școală din România, detașată la New York: realitatea celor 273 de detașări din misiunile diplomatice, așa cum o arată datele

Detașarea este una dintre puținele modalități prin care contractul individual de muncă poate fi modificat unilateral și e folosită pentru a exercita unele lucrări în scopul angajatorului la care s-a dispus detașarea. Esențialmente temporară, detașarea se dispune pe cel mult 12 luni, iar ulterior poate fi prelungită cu acordul ambelor părți pentru maximum 6 luni fără o limită a numărului de prelungiri. Codul Muncii permite, totuși, modificarea felului muncii odată cu detașarea, dar aici consimțământul salariatului este absolut necesar.

În luna mai, Snoop.ro publica o investigație despre cum tânăra fiică a unui deputat PSD, angajată la Direcția de Administrare a Unităților de Învățământ și Sport (DGAUIS) Sector 4, a fost detașată, după doar o lună de muncă în respectiva direcție, la Consulatul României din New York. Investigația Snoop.ro arăta că cererea de detașare a venit din partea MAE direct către Primăria Sectorului 4. Ce poziție a ocupat tânăra prin detașare? Aceea de agent consular - ultimul în rang dintre gradele consulare stabilite prin Statutul personalului diplomatic și consular din România (Legea nr. 269/2003).

„Gradul diplomatic de ataşat sau gradul consular de agent consular se acordă candidaţilor care au promovat concursul de admitere în Corpul diplomatic şi consular al României”, scrie în Legea 269/2003, dar aceeași lege mai prevede și că: „Pentru acoperirea necesarului de personal specializat din Ministerul Afacerilor Externe, detaşarea sau încadrarea pe perioadă determinată se face pe durata misiunilor permanente, în serviciul exterior, iar în centrala ministerului, pe durata prevăzută de legislaţia în vigoare”.

În baza logicii cererii de detașare, MAE avea nevoie de un agent consular pe care considera că îl putea găsi doar la o direcție administrativă care se ocupă cu școlile și terenurile de sport. 

Să revenim la teorie însă: pentru personalul angajat la stat detașarea este posibilă fie pe Codul Muncii sau pe Codul Administrativ, în funcție de calitatea de salariat sau funcționar. Cei care sunt funcționari publici (membri ai Corpului Funcționarilor Publici) pot fi detașați pe-o perioadă de 6 luni, care mai apoi să fie prelungită cu încă maximum 6 luni fără o limită a numărului de prelungiri succesive. În baza acestui temei legal, un funcționar public poate fi detașat timp de 30 de ani, dacă pe lângă detașarea inițială, se mai semnează alte 59 (de 6 luni fiecare).

„Detașarea se dispune în interesul autorității sau instituției publice în care urmează să își desfăşoare activitatea funcţionarul public, pentru o perioadă de cel mult 6 luni. În cursul unui an calendaristic un funcționar public poate fi detașat mai mult de 6 luni numai cu acordul său scris” - art. 505 din Codul Administrativ.

Pentru funcționarii publici, detașarea vine cu obligativitatea îndeplinirii condițiilor de studii și vechime în specialitate pentru ocuparea acelei funcții, cât și dovedirea unei specializări stabilite pentru ocuparea funcției publice.

De regulă detașarea, conform Codului Administrativ, se face pe o funcție vacantă de același nivel, însă este posibilă și pe o funcție inferioară, dar cu consimțământul scris la salariatului care urmează să fie detașat. În 2023, detașarea conform Codului Administrativ a fost modificată de OUG 121/2023 instituindu-se obligativitatea verificării condițiilor de competență pentru detașarea pe funcții de conducere sau funcții din categoria înalților funcționari publici.

Cum nu toți angajații la stat sunt funcționari publici, unii ajung să fie detașați conform Codului Muncii, fără o obligație clară de-a avea același nivel de pregătire sau de experiență. Dacă felul muncii se schimbă, este necesar un acord din partea salariatului, iar mai apoi, după perioada de maximum 12 luni (diferită față de cele 6 luni pe Codul Administrativ), detașarea se prelungește cu maximum 6 luni.

Postul e blocat pe perioada detașării și trebuie adus altcineva pe perioadă determinată

Indiferent de tipul detașării, contractul individual de muncă se suspendă, dar angajatul are dreptul să-și păstreze locul și funcția. Pe această cale detașarea este gândită ca o excepție temporară prin care angajatorul „împrumută” un angajat pentru a-l ajuta pe cel unde s-a dispus detașarea. Detașarea de la A la B se face în interesul angajatorului B, atât pe Codul Administrativ, cât și pe Codul Muncii:

„Detașarea este actul prin care se dispune schimbarea temporară a locului de muncă, din dispoziția angajatorului, la un alt angajator, în scopul executării unor lucrări în interesul acestuia. În mod excepțional, prin detaşare se poate modifica și felul muncii, dar numai cu consimțământul scris al salariatului” - Art. 45 din Codul Muncii.

Pe toată durata suspendării, postul poate fi ocupat de altcineva, pe perioadă determinată:

„Contractul individual de muncă poate fi încheiat pentru o durată determinată numai în următoarele cazuri:

a) înlocuirea unui salariat în cazul suspendării contractului său de muncă, cu excepția situaţiei în care acel salariat participă la grevă ” - Art. 83 din Codul Muncii

Dacă există un „acord verbal” că o persoană ar fi detașată timp de 3 ani, aceasta nu are nicio însemnătate juridică deoarece detașarea se dispune pe maximum 12 luni în primă instanță, iar apoi este prelungită cu maximum 6 luni. 

În acest caz, un contract pe perioadă determinată nu poate fi încheiat în mod expres pe-o durată de 3 ani, ci strict pe durata detașării. Pentru o detașare inițială de 12 luni, contractul pe perioadă determinată al persoanei care înlocuiește acea persoană poate fi pe maximum 12 luni. 

Pentru orice prelungire a detașării, contractul pe perioadă determinată se poate prelungi cu încă 6 luni, însă nu este obligatoriu. Angajatorul poate decide dacă ține angajatul pe perioadă determinată sau nu. 

Cum cele 273 de detașări în MAE

În urma investigației Snoop, senatorul USR Bochileanu a solicitat MAE lista cu personalul detașat care se află în Serviciul Exterior, adică la ambasade, misiuni permanente, institute ncaționale de cultură etc. În iunie anul acesta, arată răspunsul transmis de MAR senatorului, 273 de persoane din Serviciul exterior erau detașate, iar cea mai mare parte dintre aceștia veneau din UAT-uri, primării sau consilii locale. Spre exemplu, Primăria Orașului Buftea a trimis atât un consul general de carieră, dar și un consul gradul I la Bologna. Comuna Năvodari a trimis, de asemenea, un consul general de carieră la Chicago, iar Sport Club Municipal Râmnicu Vâlcea a trimis un viceconsul la Istanbul.

MAE spune însă că pentru toți cei detașați există o perioadă de pregătire specifică, așa cum sugerează legea că ar trebui:

„Precizăm, totodată, că trimiterea în misiune în serviciul exterior are loc după finalizarea unei perioade obligatorii de pregătire specifică în Ministerul Afacerilor Externe (art. 35, alin. 16 din Legea 269/2003” – răspunsul transmis lui Bochileanu de reprezentanții MAE pe 16 iunie 2025.

După UAT-uri, unitățile de învățământ au detașat 35 de oameni, adică 12,8% din totalul celor 273. 17 dintre aceștia, adică aproape jumătate sunt din mediul universitar, dar 7 vin din licee, 4 din școli gimnaziale, iar o persoană din grădiniță. Ce este și mai interesant este că la Bruxelles – NATO, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” a detașat o persoană pe funcția de îngrijitoare. La New York sunt detașate, de asemenea, trei îngrijitoare, una la Institutul Cultural Românesc de la Școala Gimnazială Ion Heliade Rădulescu București, alta de la Liceul Tehnologic Sfântul Pantelimon București și o alta de la Consiliul Local Sector 3 (UAT).

O bună parte din detașări vin din MAI, RAAPPS-SAIFI, SPP sau chiar din ICR. Mai interesant este că inclusiv din domeniul sanitar sunt trei persoane trimise, un consul general de carieră de la Centrul Medical de Diagnostic, Tratament Ambulator și Medicină Preventivă (al Academiei Române) la Tel Aviv, dar și un Șef Serviciu Administrativ I de la Spitalul Clinică de Obstetrică Ginecologie – Iași în Varșovia.

În partea de Altele figurează 47 de oameni, o parte dintre aceștia sunt de la TVR, IDR, SRS, ANAF sau Curtea de Conturi. Există o persoană detașată și de la Teatrul Metropolis la Institutul Cultural Românesc din Londra sau de la Arhiva Națională de Filme tot acolo. Surprinzător este că și Romsilva a detașat o persoană la Institutul Cultural Românesc din Roma, cât și OSIM la Ambasada din Tokyo și la cea din Londra.

Ce ne spun aceste numere?

Pentru anumite persoane care vor să lucreze în misiunile diplomatice din afară se pot găsi găi alternative, concursul nefiind obligatoriu. Cu siguranță nu toți cei 273 au avut „locurile aranjate”, însă există instituții de unde este greu de justificat motivul detașării. 

Detașarea își are rostul în situațiile excepționale care necesită un răspuns rapid, pe termen limitat, urmând ca între-timp să se găsească o soluție. În cazul unui festival de film, o persoană din Arhiva Națională de Filme poate fi detașată, lucrând astfel în interesul statului de-a promova cultura românească peste granițe. Doar că nu există nicio justificare pentru ocuparea unui post dintr-o ambasadă timp de 5 ani prin detașări succesive, pentru care s-ar fi putut organiza un concurs și selecta cel mai bun candidat. 

Cazul prezentat de Snoop.ro nu este primul semnal de alarmă referitor la situația detașărilor din MAE.

Merită să amintim, în acest context, de o propunere legislativă înregistrată la Senat 2021 prin care se propunea modificarea Statutului Corpului diplomatic și consular al României a și care a fost retrasă până să fie discutată. Propunerea retrasă viza introducerea posibilității detașării funcționarilor de pe-o funcție publică pe una contractuală pentru misiuni temporare, lucru nepermis de Codul Administrativ. La momentul respectiv, Consiliul Economic și Social a avizat negativ propunerea, subliniind următorul lucru:

„Calitatea resurselor umane, o mai buna promovare și apărarea intereselor statului și a intereselor cetățenilor români în cadrul relațiilor externe vor ajunge la un nivel superior doar prin promovarea meritocrației și a persoanelor pregătite”.