- Pilonul I - sunt pensiile de stat, din care sunt plătiți cei care sunt acum la pensie, unde merg cei mai mulți bani din contribuțiile angajaților (20,25% din cei 25% reținuți pentru pensie din salariul brut);
- Pilonul II - pensiile administrate privat, care sunt, la fel ca cele din Pilonul I, obligatorii, la care merge o parte (mică) din contribuția obligatorie la pensii (4,75% din cei 25% reținuți pentru pensie);
- Pilonul III - pensiile facultative, la care contribuie cine vrea, cu cât vrea.
Cine administrează Pilonul I și Pilonul II de pensii
Un prim element vizat de comparația între Pilonul I și Pilonul II este administratorul fiecărui tip de pensie. Astfel, în timp ce Pilonul I este administrat de stat, potrivit Legii 360/2023 privind sistemul public de pensii, prin Casa Națională de Pensii Publice, Pilonul II este administrat, conform Legii 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, de societăți comerciale pe acțiuni, denumite societăți de pensii, care au ca obiect exclusiv de activitate administrarea fondurilor de pensii și, opțional, furnizarea de pensii private (în general, bănci sau asigurători).
De unde vin banii pentru fiecare pilon în parte
În cazul pensiilor din Pilonul I, banii vin din plata contribuțiilor actualilor salariați, în timp ce la Pilonul II, banii se acumulează, iar la pensionare, cei ce cotizează acum vor primi și banii acumulați în contul de pensii administrate privat.
Cu alte cuvinte, actualii salariați plătesc pensiile din Pilonul I, dar contribuie și la Pilonul II, de unde li se vor da, la ieșirea acestora la pensie, banii acumulați.
Astfel, din Pilonul I se plătesc pensiile celor care au ieșit deja la pensie, în timp ce banii din Pilonul II se strâng într-un cont, iar societățile de pensii, respectiv cei care administrează acest pilon, investesc acești bani, în vederea creșterii sumelor acumulate.
Când devin accesibili banii
Fiindcă vorbim despre două componente ale pensiei obligatorii, pensiile din Pilonul I, dar și cele din Pilonul II devin accesibile, de principiu, de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare pentru limita de vârsta în sistemul public.
E de spus aici că, în cazul pensiei de stat (Pilonul I), cei ce îndeplinesc anumite condiții (stagiu de cotizare, vârstă etc.) pot beneficia nu doar de pensie pentru limită de vârstă, ci și de cea anticipată, cea de invaliditate sau chiar de urmaș.
Potrivit Legii 360/2023, pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare, care este de 65 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei, dar, în cazul femeilor, se va atinge în 2035, și stagiul minim de cotizare, care este de 15 ani.
Cum se plătesc pensiile din fiecare pilon în parte
În cazul Pilonului I, lucrurile sunt simple: pensia se plătește lunar, de la data acordării, ce este înscrisă în decizia emisă de casa teritorială de pensii.
Pe de altă parte, când vine vorba despre pensiile din Pilonul II, Legea 411/2004 stabilește că activul personal net este folosit exclusiv pentru achiziționarea unei pensii private, dar banii acumulați în cont se pot plăti către beneficiar și într-o plată unică sau în plăți eșalonate pe o durată maximă de cinci ani.
În plus, pentru pensiile administrate privat a apărut recent un proiect de lege privind mecanismul de plată al acestor pensii, prin care se propune introducerea unor mecanisme clare pentru transformarea activelor personale ale participanților în venituri lunare la pensionare.
Concret, plata pensiei se va putea face prin două tipuri de fonduri: fonduri de retragere programată, care vor funcționa pe bază de conturi individuale și vor plăti pensia pe o durată determinată, până la epuizarea activului personal, și fonduri de plată viagere, care vor oferi pensii pe întreaga durată a vieții beneficiarului.
În plus, mai este prevăzută și posibilitatea ca participantul la Pilonul II să poată solicita, o singură dată, o sumă forfetară de până la 25% din activul acumulat.
Interesant este faptul că, pentru plățile din Pilonul II, chiar dacă se fac plăți lunare, banii rămași în cont continuă să fie investiți, ceea ce poate duce la majorarea sumelor din cont.
Cum sunt taxate pensiile
De la 1 august, pensionarii care au pensii de peste 3.000 lei datorează la stat contribuția la sănătate (CASS), aceasta fiind reținută la sursă direct de către casele de pensii. Măsura se aplică aplică în cazul tuturor pensiilor, adică și în cazul Pilonului I, dar și al Pilonul II.
În prezent, cota CASS este de 10%. În plus, se aplică impozit pe venitul lunar din pensii (din care se scade pragul de 3.000 de lei și cota CASS), care este de 10%. Câteva exemple de calcul al CASS, al impozitului și venitului net în cazul pensiilor ce depășesc 3.000 de lei se găsesc în acest articol.
Pentru sumele primite ca plată unică de către participanții la fondurile de pensii administrate privat și moștenitorii acestora, conform Codului fiscal, venitul impozabil este constituit din sumele care depășesc contribuțiile nete ale participanților, la care fiecare fond de pensii acordă un singur plafon de venit neimpozabil. Pentru sumele primite ca plăți eșalonate în rate de către participanții la fondurile de pensii administrate privat și moștenitorii acestora, venitul impozabil este constituit din sumele care depășesc contribuțiile nete ale participanților, la care se aplică plafonul de venit neimpozabil și, după caz, se deduce CASS.
Ce se întâmplă cu banii după decesul pensionarului
În cazul Pilonului I, după decesul pensionarului, plata pensiei încetează, dar copii și soțul supraviețuitor au dreptul, în anumite condiții, la pensie de urmaș, care, de cele mai multe ori, e mult mai mică decât pensia pensionarului decedat.
În schimb, când vine vorba despre Pilonul II, “în cazul decesului unui participant înainte de transferul activului personal net către un fond de plată a pensiilor private, beneficiarilor (moștenitorilor - n. red.) li se deschide câte un cont la ultimul fond de pensii la care a contribuit participantul decedat, în care se transferă activele cuvenite fiecăruia”, după cum e prevăzut în Legea 411/2004.
Moștenitorii au aceleași drepturi ca participanții la acel fond de pensii din Pilonul II și pot opta pentru cumularea conturilor, dacă au calitatea de participant la un fond de pensii, dar și la plata unică sau plăți eșalonate în rate pe o durată de maximum cinci ani a banilor acumulați în contul celui decedat, fără a datora penalități, indiferent dacă beneficiarul are sau nu calitatea de participant.
Comentarii articol (2)