UPDATE: Proiectul de lege privind mecanismul de plată a pensiilor private, dezbătut azi în Guvern

• Plata pensiilor private se va face prin două tipuri de fonduri: de retragere programată (pe durată determinată) și de plată viagere (pe toată durata vieții), fără comisioane de transfer.
• Pentru a beneficia de pensie privată, participantul trebuie să aibă un activ de minimum 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionari (circa 15.372 lei în 2024).
• Participantul poate solicita o singură dată o sumă forfetară de până la 25% din activul acumulat, iar furnizorii vor suporta toate costurile de funcționare fără a le transfera participanților.

Pe ordinea de zi a ședinței de astăzi a Guvernului se află proiectul de lege care detaliază modul de plată a pensiilor private, acesta urmând să fie aprobat și apoi transmis Parlamentului. Proiectul introduce, printre altele, un cadru legal pentru organizarea și funcționarea fondurilor prin care se vor efectua aceste plăți, o componentă lipsă până acum din legislația națională. 

Pentru a înțelege mai bine necesitatea reglementării, în expunerea de motive a proiectului se explică faptul că România are, de ceva ani, un sistem de pensii private structurat pe trei componente:

• Pilonul II: pensii administrate privat (Legea nr. 411/2004);

• Pilonul III: pensii facultative (Legea nr. 204/2006);

• Pensii ocupaționale (Legea nr. 1/2020).

Toate aceste acte reglementează exclusiv faza de acumulare, adică perioada în care contribuabilul plătește contribuții și acumulează activ în contul personal.

În lipsa unei legi care să reglementeze faza de plată, pensionarii pot primi doar o plată unică sau plăți eșalonate timp de maximum cinci ani, dar numai la cerere și fără un mecanism standardizat.

La fel, este subliniat faptul că volumul acestor plăți a crescut semnificativ în ultimii ani. Doar în perioada 2011–2024, în Pilonul II s-au făcut plăți de peste 1,45 miliarde lei, iar în Pilonul III, aproape 500 de milioane de lei. De asemenea, plățile eșalonate, introduse în practică din 2018, au început să fie solicitate tot mai frecvent, pe fondul valorii mai mari a activelor și al conștientizării că aceste sume reprezintă venituri lunare de pensie.

În contextul presiunilor demografice anticipate pentru anii 2030 și ulterior, când va începe pensionarea în masă a unei generații consistente de participanți, lipsa unui cadru juridic clar devine o vulnerabilitate majoră. Proiectul de lege răspunde tocmai acestei urgențe, stabilind un sistem complet de plată a pensiilor private, inspirat din modelele altor state membre ale Uniunii Europene și aliniat cerințelor OCDE.

Util: Mai multe modificări importante în domeniul pensiilor private, oficializate

Potrivit proiectului de lege, modul de funcționare a acestor fonduri se va baza pe o separare clară față de faza de acumulare. Participantul care va îndeplini condițiile de pensionare va putea opta pentru un fond de plată fără comisioane de transfer și fără penalități, alegând furnizorul dorit.

Pentru a beneficia de o pensie privată, participantul va trebui să dețină în cont un activ personal de cel puțin 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionari – adică aproximativ 15.372 de lei, conform valorii din decembrie 2024. Sumele mai mici se vor plăti direct, în tranșă unică sau eșalonată, fără a fi necesară trecerea printr-un fond de plată.

Plata pensiei se va putea face prin două tipuri de fonduri, în funcție de opțiunea participantului și nivelul activului:

• fonduri de retragere programată – aceste fonduri vor funcționa pe bază de conturi individuale și vor plăti pensia pe o durată determinată, până la epuizarea activului personal. Plata lunară va avea o valoare fixă, egală cu indemnizația socială, actualizată anual. În caz de deces, moștenitorii primesc sumele rămase. Pentru ca sistemul să fie echilibrat cu speranța de viață în România (aproximativ 75 de ani), durata maximă a plăților este estimată la 10 ani;
• fonduri de plată viagere – acestea vor oferi pensii pe întreaga durată a vieții beneficiarului (sau a supraviețuitorului, în cazul pensiilor cu componentă de urmaș). Valoarea pensiei va fi stabilită prin calcule actuariale, în funcție de activul transferat.

Legea mai prevede și posibilitatea unei retrageri inițiale, înainte de începerea plăților lunare. Astfel, participantul poate solicita, o singură dată, o sumă forfetară de până la 25% din activul acumulat.

Plățile efectuate din fondurile de pensii private vor fi supuse regimului fiscal prevăzut de Codul fiscal. Furnizorii vor suporta toate costurile de funcționare și administrare ale fondului, inclusiv cele legate de audit, evaluare și comisioanele legale, fără a transfera aceste costuri asupra participanților.

Pe lângă cele menționate anterior, proiectul de lege reglementează în detaliu și condițiile în care pot funcționa furnizorii de pensii private, impunând standarde riguroase de autorizare, transparență și prudențialitate. Furnizorii vor fi nevoiți să constituie rezerve tehnice pentru acoperirea riscurilor, să dețină capacitate operațională adecvată și să aplice politici de investiții prudente, adaptate nevoilor fondului.  

La fel, sunt stabilite și norme privind răspunderea civilă, contravențională și penală a furnizorilor, a depozitarilor, auditorilor și altor entități implicate în administrarea fondurilor de plată, în cazul în care aceștia cauzează prejudicii participanților.

Atenție! Pentru a se aplica, proiectul de lege trebuie să fie adoptat în Parlament, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial.