Ca parte a unui proces continuu de evaluare a regulilor din România ale impozitului minim global (legea ce transpune așa-zisa Directivă europeană privind Pilonul 2), Guvernul pregătește o serie de modificări printr-un proiect de OG pus recent în dezbatere publică.
Ca să se aplice,
proiectul de OG trebuie adoptat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial. Acesta nu prevede un termen anume pentru intrarea în vigoare a
modificărilor la impozitul minim global (
Legea 431/2023), astfel că actul se va aplica după doar trei zile de la oficializare.
Iată care sunt, conform inițiatorilor,
principalele modificări propuse:1. Definirea
creditului fiscal transferabil tranzacționabil, care poate fi utilizat de titularul creditului pentru a-și reduce obligația de plată a unui impozit acoperit în conformitate cu legislația jurisdicției care a reglementat acest credit fiscal, respectiv inclusiv ce reprezintă atributele de transferabilitate și tranzacționare ale acestui credit. Aceste standarde sunt definite atât pentru deținătorul inițial al creditului, cât și pentru cumpărătorul acestuia. Pentru analiza îndeplinirii standardului de tranzacționare este relevant și prețul de tranzacționare ale cărui elemente se regăsesc în comentariile la regulile model ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Regimul fiscal al creditelor fiscale transferabile tranzacționabile este identic cu cel al creditelor fiscale rambursabile calificate, fiind adăugate în actul normativ, în mod corespunzător, în toate situațiile care prevăd reguli pentru aceste credite, în cadrul ajustărilor pentru determinarea profitului sau pierderii calificate sau în cadrul determinării impozitelor acoperite ajustate;
2. În cadrul regulilor privind
stabilirea impozitului suplimentar național, în situația în care nu toate entitățile constitutive situate în România îndeplinesc condiția de a aplica aceleași reglementări contabile sau în situația în care anul fiscal al entităților constitutive din România diferă față de anul fiscal luat ca referință în situațiile financiare consolidate ale grupului multinațional, se propune înlocuirea sintagmei „impozitul suplimentar național” cu sintagma „profitul excedentar național” pentru corelarea cu conținutul alineatului respectiv;
3. Instituirea transparentă a regulilor de respectare a
cerințelor regimului de protecție ale impozitului suplimentar național pentru a nu se calcula la nivelul societății-mame finale impozit suplimentar, prin eliminarea referințelor la standardele contabile (standardul contabil-financiar acceptat al societăţii-mame finale/standardele internaţionale de raportare financiară sau standardele internaţionale de raportare financiară, astfel cum au fost adoptate de Uniunea Europeană în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1.606/2002), întrucât regimul de protecție necesită și îndeplinirea standardului de consecvență și a standardului de administrare, pe lângă cel de contabilitate potrivit regulilor adoptate ulterior de Cadrul Incluziv;
4. Completarea
formulei de calcul a impozitului suplimentar național cu adăugarea impozitului suplimentar național adițional, care este impozitul determinat în conformitate cu regulile fiscale stabilite pentru impozitul suplimentar adițional, pentru exercițiul financiar respectiv;
5. Reformularea
opțiunii de calcul a impozitului suplimentar național pentru entitățile constitutive situate în România ale unui grup care utilizează o altă monedă decât moneda locală ca monedă funcțională;
6. Instituirea unor reguli care vor permite entităților constitutive din România care aplică reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate (Directiva 2013/34) să calculeze și să prezinte
impozitele amânate în notele explicative la situațiile financiare anuale sau să aplice standardele internaţionale de raportare financiară, astfel cum au fost adoptate de Uniunea Europeană în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1.606/2002, ca bază a contabilității;
7. Completarea regulilor fiscale pentru
operațiunile de reducere a capitalurilor proprii ale unei entități constitutive care sunt rezultatul distribuirilor efectuate sau datorate în legătură cu un instrument emis de entitatea constitutivă respectivă în conformitate cu cerințele de reglementare prudențială, calificat ca reprezentând „elemente de fonduri proprii clasificate de rangul 1” pentru entitățile de investiții în asigurări;
8. Instituirea unor reguli pentru
reportarea cheltuielilor cu valoarea negativă a impozitelor suplimentare, reportare care este opțională, care vor permite reducerea impozitelor acoperite ajustate pentru o jurisdicție cu soldul cheltuielilor cu impozitele negative suplimentare reportate în fiecare an fiscal, ulterior anului fiscal pentru care s-au înregistrat, în situația în care are profituri calificate. Aceste reguli includ și definirea acestor cheltuieli. Totodată, sunt prevăzute reguli pentru cazul în care un grup de întreprinderi multinaționale sau un grup național de mari dimensiuni cesionează una sau mai multe entități constitutive situate într-o jurisdicție pentru care a exercitat opțiunea de reportare sau cedează toate entitățile constitutive situate într-o jurisdicție și reachiziționează sau înființează entități constitutive în jurisdicția respectivă într-un exercițiu financiar ulterior;
9. Reformularea regulilor pentru
excluderea profitului pentru activitățile cu substanță economică, în sensul în care aceasta va fi efectuată doar în situația neexercitării acestei excluderi;
10. Revizuirea regulilor privind
operațiunile efectuate de o entitate achizitoare față de un grup denumit entitatea-țintă, pentru o mai bună înțelegere a operațiunilor respective;
11. Se propune
reformularea modului de calcul a cotei efective de impozitare și a procentului impozitului suplimentar în cazul în care în România sunt situate mai multe entități de investiții, respectiv faptul că aceasta se calculează prin împărțirea impozitelor acoperite ajustate însumate pentru toate entitățile de investiții la o sumă cumulată egală cu partea alocabilă grupului de întreprinderi multinaționale sau grupului național de mari dimensiuni din profiturile sau pierderile calificate, iar pentru calculul impozitului suplimentar partea alocabilă în profitul sau pierderea calificată și suma excluderilor profitului pentru activitățile cu substanță economică determinate pentru fiecare entitate de investiții sunt cumulate. Această modificare a fost evidențiată și în cadrul unei evaluări informale efectuate de reprezentanții Comisiei Europene asupra procesului de transpunere a Directivei 2022/2.523 (Pilonul 2);
12. Eliminarea referinței la statul membru din
definiția entității locale desemnate să depună declarația informativă și precizarea că organul fiscal competent să primească această declarație este cel din România;
13. Sunt propuse și
modificări de corelare tehnică necesare ca urmare a intervențiilor prezentate mai sus;
14. Se efectuează o corelare tehnică privind
aplicarea termenului de depunere de 18 luni și pentru declarația informativă privind impozitul suplimentar şi a notificărilor.
Impozitul minim global se aplică în România începând cu anul fiscal 2024, conform Legii 431/2023. Prin această măsură, ideea este de a impozita afacerile marilor companii (multinaționalele și grupurile naționale mari) la același nivel (15%), indiferent unde sunt stabilite. Chiar dacă în România impozitul pe profit are o cotă standard de 16%, diferitele facilități fiscale aplicabile pot face ca atunci când vorbim de cota efectivă de impozitare să se ajungă sub 15%.
Atenție! Ca să se aplice, proiectul de OG trebuie adoptat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial.