avocatnet.ro 
„Legat de ce se întâmplă efectiv în controale, deși putem spune că am observat o flexibilitate în întâlnirile și discuțiile pe care le avem cu autoritățile fiscale, în sensul în care există o comunicare și o înțelegere pe partea de argumente tehnice, sunt, totuși, o serie de arii care sunt verificate, inevitabil, la orice control. Știm, în general, că controalele pornesc de la profilul de risc atribuit contribuabililor, iar un profil de risc ridicat este, în general, strâns legat de frecvența declarațiilor rectificative, impozitele și taxele neplătite la timp, diferențele între evidențele fiscale și contabile, tranzacțiile semnificative derulate cu societăți afiliate sau diversele evenimente extraordinare, cum ar fi fuziuni, achiziții și reorganizări. Mai departe, însă, e important să vedem și pe ce se uită autoritățile când deschid efectiv un control pe prețuri de transfer și solicită dosarul prețurilor de transfer și să vedem, practic, ce reprezintă ariile de risc”, a precizat, în introducere, Ioana Urse, Senior Manager la KPMG, care a detaliat apoi șapte riscuri specifice.
1. Pierderile operaționale: „O să menționez, în primul rând, partea de pierderi operaționale, în special dacă ele sunt înregistrate pentru o perioadă mai lungă. Sunt cu atât mai dificil de justificat în fața autorităților dacă vorbim de societăți cu profil funcțional limitat și care au tranzacții preponderent cu grupul.”
2. Ajustările de final de an: „O altă arie de risc este reprezentată de ajustările de prețuri de transfer la final de an, în special dacă acestea sunt ajustări care reduc profitabilitatea societății din România. Dacă vorbim de astfel de ajustări, am avut recent un caz cu o ajustare de prețuri de transfer care a implicat o reducere a profitabilității din România - deși inițial a fost respinsă, ca deductibilitate a cheltuielii, de către echipa de inspecție fiscală, ulterior, la reverificare, în baza unei argumentații solide, a unei documentații-suport și a unui studiu de comparabilitate bine pus la punct, aceasta a fost acceptată de echipa de inspecție fiscală. Ceea ce a fost o experiență pozitivă și am considerat-o o premieră în astfel de cazuri.”
3. Împrumuturile și redevențele: „O altă zonă la care autoritățile fiscale sunt atente e reprezentată de partea de împrumuturi și redevențe. În cazul împrumuturilor, abordarea autorităților s-a aliniat în ultimii ani la abordarea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, respectiv la ghidul organizației în materie de tranzacții financiare, și abordarea analizelor s-a schimbat și ea atât în termeni de focus, cât și în termeni de criterii utilizate în analiză. Și aici vorbim inclusiv de utilizarea și calculul rating-urilor de credit.”
4. Variațiile de profitabilitate: „O altă arie de risc poate fi reprezentată de variațiile semnificative ale indicatorilor de profitabilitate înregistrați de la un an la altul, în special dacă vorbim de anii cu o profitabilitate mai mică.”
5. Profilul funcțional: „Ce am mai văzut în practică este că o altă zonă de focus a autorităților fiscale este partea de profil funcțional, în special în cazurile în care reclasificarea acestui profil funcțional, din profil funcțional complex în profil funcțional limitat sau invers, poate crea contextul realizării unor ajustări de prețuri de transfer la nivel operațional care pot ajunge la sume semnificative.”
6. Servicii intragrup: „Bineînțeles, nu putem uita de serviciile intragrup. Aici vreau doar să punctez faptul că primul pas sau primul test care trebuie trecut este testul deductibilității. Și apoi putem vorbi de analiza prețurilor practicate - strict analiza din punct de vedere al prețurilor de transfer. Ce am observat noi în practică este că aplicarea unei metode de tip cost plus, pentru stabilirea remunerației, nu mai este suficientă. Este necesară și chiar esențială o analiză funcțională riguroasă care să justifice deductibilitatea cheltuielilor aferente acestor servicii.”
7. Natura serviciilor: „Ce am mai văzut în practică este că o atenție mai sporită ar trebui acordată și naturii serviciilor - cum sunt menționate în contractele aferente versus cum se întâmplă lucrurile în realitate.”
Așteptări viitoare
Referitor la chestiunile la care s-ar putea aștepta contribuabilii în viitoarele controale fiscale pe domeniul prețurilor de transfer, Ioana Urse a scos în evidență o posibilă creștere a ajustărilor sau analiza profilului funcțional, printre altele:
„E puțin dificil de estimat evoluția exactă a controalelor și abordărilor în viitor. Ce ne așteptăm, însă, să se întâmple este o creștere a ajustărilor de prețuri de transfer făcute în cadrul controalelor - datorate contextului economic și presiunii publice care există în spațiul media pe impozitarea multinaționalelor. Ne mai așteptăm la un focus pe partea aceasta de analiză a profilului funcțional și alinierea acestuia cu indicatorii de profitabilitate. Un focus pe tranzacțiile de finanțare, precum și pe serviciile intragrup, în special pe demonstrarea beneficiului serviciilor primite.
Și, nu în ultimul rând, o atenție sporită pe partea de raportări country by country, care, începând cu anul 2024, au început să fie menționate, ca număr de rapoarte transmise și primite, și în rapoartele anuale ale Fiscului. Deci, clar va reprezenta o prioritate și pentru ei. Ca o concluzie la tot ce am zis mai devreme, cred că este important de avut în vedere că tot ce înseamnă zona de prețuri de transfer trebuie gândită și analizată nu doar ca un simplu raport pregătit pentru conformitate și bifarea unei obligații legale, ci în mod proactiv, ca instrument sau mecanism de apărare pentru un eventual control, care să fie construit pe argumente solide, adaptate profilului funcțional real, și sprijinit de o analiză de comparabilitate foarte bine făcută.”
Pregătiri de control
În încheiere, specialista de la KPMG România a venit și cu câteva recomandări pentru contribuabilii care vor să se pregătească din timp pentru un eventual control din partea autorităților fiscale. Practic, acest risc este unul destul de ridicat având în vedere trimiterile pe care reprezentanții statului le fac tot mai des cu privire la „răul” reprezentat de multinaționale.
„Având în vedere aceste arii de risc, ce este important de reținut este că sunt câteva lucruri pe care le puteți face proactiv. Aici aș vrea să menționez, în principal, să vă asigurați că documentația de prețuri de transfer este aliniată cu profilul funcțional și cu cerințele locale. Deși structura unui dosar de prețuri de transfer este, teoretic, reglementată și uniformizată, într-o anumită măsură, la nivel internațional, în România am observat o evoluție clară a abordării autorităților fiscale - de la o evaluare formală a existenței documentației la o analiză de fond a realității economice a tranzacțiilor.
Dacă o tranzacție nu este justificată de un motiv valid de business, adică dacă ea nu reflectă o necesitate comercială reală sau nu generează beneficii economice clare pentru părțile implicate, autoritățile pot concluziona că întreaga tranzacție este artificială și, astfel, întreg prețul plătit datorat este tratat ca fiind nedeductibil. Acest risc este cu atât mai mare în cazul tranzacțiilor intragrup care implică entități din jurisdicții cu fiscalitate redusă sau societăți care nu au personal sau resurse proprii. În lipsa unor activități reale sau a asumării de riscuri, aceste entități pot fi considerate fără substanță economică, ceea ce înseamnă că nu mai vorbim doar de o structură și o listă de puncte de bifat într-un dosar de prețuri de transfer, ci mergem mai departe de-atât”, a mai spus Ioana Urse.
gekura