Licența industrială unică: Cum se vor acorda licențele în funcție de gradul de risc și care va fi valabilitatea acestora. Încă un pas timid în operaționalizarea sistemului

• Licența industrială unică va fi emisă pe trei trepte de risc (scăzut, mediu, ridicat), stabilite în funcție de patru factori: impactul asupra mediului, sănătății, securității muncii și consumului de energie.
• Încadrarea în clase de risc determină timpul de emitere a licenței (45 zile pentru risc scăzut, 46-90 zile pentru risc mediu, 91-180 zile pentru risc ridicat) și valabilitatea acesteia.
• Calcularea riscului se face pe baza unei formule care evaluează ponderea criteriilor specifice fiecărui factor, rezultând un procent general care determină încadrarea activității industriale.

Ordinul președintelui OLI nr. 223/2025 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind încadrarea în clase de risc a activităţilor industriale pentru care se emite licenţa industrială unică a apărut marți în Monitorul Oficial, adică la mai bine de un an și jumătate față de termenul prevăzut în OUG nr. 140/202 privind licența unică industrială. 

Acum trei ani, Guvernul a promis - atât mediului de afaceri român, cât și străinilor interesați să investească în România - un sistem de licențiere industrială simplificat, prin care solicitanții să fie scutiți de drumurile la diversele autorități competente și să depună, prin intermediul unui ghișeu unic, un singur set de documente pentru a obține, în maximum jumătate de an, o licență industrială unică.

OUG nr. 140/2022 promitea operaționalizarea unei platforme electronice în acest context până la finele anului trecut, iar de anul acesta trebuia să fie posibilă inclusiv obținerea unor autorizații de mediu ori de construire prin intermediul ghișeului unic. Suntem încă departe de punerea în aplicare a acestor promisiuni, așa cum arătam într-o analiză publicată vara aceasta, întrucât inclusiv înființarea Oficiului pentru Licență Industrială (OLI) s-a realizat cu întârziere, iar la un an de la numirea conducerii OLI aveam doar un un prim pas făcut la nivel de reglementare de către acest oficiu în exercitarea atribuțiilor sale legale.

Ordinul publicat marți privind încadrarea în clase de risc a activităților industriale pentru care se vor emite licență industrială unică reprezintă, practic, un nou pas în procesul de operaționalizare a promisiunilor asumate prin OUG 140/2022.

Concret, ordonanța a stabilit trei clase de licenţe industriale unice, în funcţie de riscul pe care îl presupune activitatea industrială, respectiv:

a) licenţa industrială unică pentru activitate industrială cu grad ridicat de risc;

b) licenţa industrială unică pentru activitate industrială cu grad mediu de risc;

c) licenţa industrială unică pentru activitate industrială cu grad scăzut de risc.

În aplicarea acestor prevederi legale, Ordinul OLI nr. 223/2025 stabilește principiile de determinare a clasei de risc, procedura de evaluare și o serie de dispoziții privind clasificarea licenței industriale unice și modificarea încadrării. Clasificarea ca având risc scăzut, mediu sau ridicat nu e un detaliu birocratic: ea calibrează cerințele de autorizare, intensitatea controlului și monitorizării, valabilitatea licenței și, pentru riscul scăzut, chiar posibilitatea aplicării aprobării tacite (cu excepțiile legale) și a unor fluxuri simplificate.

Trebuie știut că încadrarea într-o clasă de risc sau alta se va face prin raportare la patru factori - impactul asupra mediului, afectarea sănătăţii populaţiei, securitatea la locul de muncă şi consumul de energie - , precum şi prin valoarea generală a ponderii criteriilor de evaluare aferente fiecărui factor.

Încadrarea într-o clasă sau alta determină inclusiv rapiditatea emiterii licenței și valabilitatea sa

Pentru fiecare factor există criterii cuantificabile în acest ordin recent apărut. Autoritățile competente calculează „ponderea” fiecărui criteriu din date statistice, apoi fac o medie la nivel de factor și, în final, însumează ponderile celor patru factori pentru a obține „procentul general” al activității.

Formula de lucru este unitară:  pondere criteriu = (c × 100) / v  , unde c este cantitatea/volumul aferent activității analizate în sectorul industrial, iar v este cantitatea/volumul total pe ramura industrială relevantă. Ponderea factorului = media aritmetică a ponderilor criteriilor sale, iar procentul general = suma celor patru ponderi de factor.

• Risc scăzut înseamnă o de pondere cumulată de 30%–50%, ceea ce, la nivel practic, se va traduce în anumite proceduri standard, control adecvat, efecte minore dacă riscul se materializează, dar, foarte important, va însemna și emiterea licenței în maximum 45 zile, precum și o valabilitate nelimitată (cu respectarea valabilităților actelor-suport), precum și posibilă aprobare tacită (în limitele legii). 
• În cazul riscului mediu (51%–75%) discutăm de emitere a licenței în 46–90 zile, dar și de o valabilitate limitată la 10 ani.
• În cazul riscului ridicat (peste 75%), emiterea s-ar face în 91–180 zile (ordonanța promite că limita de timp pentru obținerea licenței industriale nu va dura oricum mai mult de șase luni), iar valabilitate ar fi de maximum cinci ani.

Ce se evaluează concret, pe fiecare dintre cei patru factori

Impactul asupra mediului:

Conform ordinului publicat marți, parametrii de evaluare vizează: sustenabilitatea (poluări aer/apă/sol, deșeuri, consum resurse), protecția biodiversității (habitate/specii, zgomot și vibrații, substanțe periculoase și efecte toxice pe termen lung) și schimbările climatice (emisii GES, tranziție verde). Criteriile măsurabile sunt: cantitatea de apă uzată, cantitatea de deșeuri generate, cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră (GES), emisiile de poluanți.

Parametrii de evaluare vizează prevenirea bolilor (expuneri la substanțe periculoase, zgomot/vibrații, agenți patogeni), calitatea vieții (confort ambiental, zgomot/vibrații) și siguranța alimentară. Criteriile măsurabile sunt: cantitatea de deșeuri generate, emisiile de poluanți și posibilitatea de dezvoltare a unor afecțiuni ca urmare a activităților economice.

Securitatea la locul de muncă / SSM:

Parametrii de evaluare vizează protecția lucrătorilor (accidente, boli profesionale, expuneri la substanțe/radiații/zgomot/vibrații), condițiile de muncă, relația cu productivitatea/eficiența (absenteism, costuri). Criteriile sunt condiții de muncă, accidente de muncă și efectele lor, protecția lucrătorilor, dar și riscuri ocupaționale specifice activităților.

Consumul de energie:

Parametrii de evaluare vizează eficiența energetică (resursă pentru același rezultat), securitatea energetică (diversificare, surse regenerabile, producere de energie verde și măsuri de economisire). Iar criteriile măsurabile sunt consumul de energie, cantitatea de emisii GES generate și energointensivitatea.