Este posibilă acordarea tichetelor de masă și suportarea contravalorii hranei la locul de muncă în același timp?

Tichetele de masă sunt bilete de valoare, pe care orice angajator le poate acorda lunar salariaților săi, în baza Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare. În general, tichetele au fost acordate ca adaos salarial tocmai datorită sarcinii fiscale mai avantajoase, în sensul că nu sunt supuse chiar tuturor taxelor salariale, doar că această chestiune s-a schimbat, din 2024, când s-a stabilit că tichetele nu mai sunt scutite de contribuția la sănătate (CASS) - așadar, se datorează pentru acestea atât impozit, cât și CASS, iar deși sarcina fiscală este a angajatului, mulți angajatori au decis să acopere, anul trecut, impunerile suplimentare pentru ca angajații să nu fie dezavantajați.

Rămân scutite însă de contribuția la pensii (CAS) și nu se plătește nici contribuția asiguratorie pentru muncă în cazul acestora. Totodată, tichetele nu intră în acel plafon global de neimpozare de 33% stabilit pentru diverse adaosuri primite de angajați.

Conform indexării din martie anul acesta, plafonul maxim al unui tichet de masă este 40,18 lei, la acest moment neexistând un proiect în care să fie prevăzută, concret, care va fi următoarea indexare, dar în spațiul public au apărut în ultimele săptămâni mai multe ipoteze - creșterea lui la 50 de lei sau, mai recent, la 45 de lei. 

Pe lângă tichetele de masă, angajatorii pot alege și opțiunea de a furniza hrană direct la locul de muncă. Deși această variantă presupune avantaje fiscale pentru angajatori, ea este limitată la angajații care desfășoară activități în cadrul sediului firmei, excluzându-i pe cei care lucrează de la distanță sau pe angajații mobili. 

Diferența față de tichetele de masă este că, în cazul acordării hranei direct de către angajator, nu există obligații fiscale, cum e în cazul tichetelor (impozit pe venit sau CASS), atâta timp cât angajatorul se încadrează în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi (în prezent, cum spuneam, 40,18 lei).

Acum, ajungând la problema de la care am plecat, de ce nu e permisă acordarea tichetelor, și furnizarea hranei la locul de muncă în același timp? În Codul fiscal există o limită clar impusă, la reglementarea acestui din urmă avantaj: „Prevederile nu sunt aplicabile angajaţilor care beneficiază de tichete de masă”. Firește că un angajator poate să decidă, totuși, să acorde hrană la locul de muncă angajaților care primesc tichete, doar că acest avantaj va trebui impus integral, cu toate taxele salariale, așa că nu mai putem vorbi în niciun caz de un regim fiscal avantajos.

De pildă, nu este posibilă acordarea tichetului într-o limită de, să zicem, 25 de lei, iar de restul până la 40 de lei să se acorde hrană la locul de muncă. 

Util: Tichetele de masă - un drept contractual ce trebuie reflectat în Reges-Online?