Măsuri rapide prin care contabilii pot contracara riscurile de spălare de bani

„Profesioniștii contabili pot deveni victime sau complici involuntar în diverse scheme de spălare a banilor, din cauza rolului lor în gestionarea financiară. Raportul CECCAR pentru perioada 2021-2024 evidențiază că rețelele infracționale caută în mod frecvent sprijinul contabililor pentru a ascunde proveniența ilicită a fondurilor sau pentru a structura tranzacții complexe.

Activitatea contabilă, prin natura sa, implică un contact direct cu documente, tranzacții și fluxuri financiare care pot fi folosite, direct sau indirect, ca mijloace de disimulare a provenienței ilicite a fondurilor. Această expunere face ca profesioniștii contabili să fie considerați un sector vulnerabil în materia spălării banilor și finanțării terorismului, întrucât serviciile pe care le oferă pot fi utilizate pentru a conferi o aparență de legalitate unor operațiuni de origine suspectă”, a subliniat, într-un interviu recent pentru avocatnet.ro, Adela Nuță, Managing Associate la Baciu Partners.

Raportul de evaluare sectorială publicat recent de ONPCSB, în colaborare cu CECCAR, pentru activitatea de contabilitate poate fi parcurs integral la adresa de aici. Despre principalele riscuri ale profesiei poți afla de aici.

Astfel, iată care sunt principalele recomandări ale Adelei Nuță, pe termen scurt, pentru contabili.

1. Evaluarea internă a riscurilor: „Pentru a identifica rapid punctele slabe din propriul sistem de lucru și a limita riscul de spălare a banilor pe termen scurt, contabilii trebuie să își orienteze acțiunile către o evaluare internă simplificată, dar eficientă, a riscurilor. Aceasta presupune verificarea procedurilor de cunoaștere a clientelei, mai ales în cazul relațiilor de lungă durată sau al serviciilor vulnerabile la risc, cum sunt gestiunea documentelor contabile și consultanța fiscală, precum și recunoașterea faptului că lipsa unor instrumente tehnologice de analiză reduce capacitatea de a detecta tipologiile de risc.”

2. Controlul intern: „De asemenea, prioritatea trebuie să fie întărirea mecanismelor de lucru prin măsuri concrete de control intern: clarificarea responsabilităților, separarea sarcinilor pentru a evita conflictele de interese și instituirea unor proceduri simple de aprobare a tranzacțiilor neobișnuite.”

3. Gestionarea adecvată a operațiunilor: „În același timp, contabilii trebuie să acorde o atenție imediată documentării complete a operațiunilor și raportării rapide a situațiilor suspecte, pentru a asigura o barieră minimă, dar eficientă, împotriva spălării banilor.”

4. Instruirea personalului: „Un rol decisiv în această etapă îl are și instruirea rapidă a personalului, întrucât numai prin capacitatea de a recunoaște indicatorii de suspiciune și prin conștientizarea obligației de raportare se pot consolida barierele imediate împotriva folosirii nelegitime a serviciilor contabile.”

5. Folosirea ghidurilor și cooperarea cu autoritățile: „În sprijinul acestor măsuri, raportul recomandă utilizarea ghidurilor și indicatorilor de risc elaborați de ONPCSB și CECCAR, precum și menținerea unei cooperări constante cu aceste instituții, pentru schimbul de informații și transmiterea promptă a suspiciunilor către autorități.”

Astfel, prin aplicarea acestor măsuri rapide, profesioniștii vor fi pregătiți mai bine pentru contracararea riscurilor de spălare a banilor și își vor întări propria reputație. „În esență, aceste acțiuni imediate, de la evaluarea rapidă a riscurilor și consolidarea controalelor interne și până la instruirea personalului și cooperarea cu autoritățile, nu sunt un scop în sine, ci reprezintă mijloace prin care profesia contabilă își consolidează protecția și întărește încrederea în rolul său de garant al corectitudinii financiare”, a conchis specialista.