Interviu: Prevenirea spălării banilor: Ce pot face contabilii pentru a se feri de riscurile specifice profesiei

Pentru a identifica principalele chestiuni importante care reies din raportul de evaluare sectorială făcut de Corpul Experților Contabili și al Contabililor Autorizați din România (CECCAR) și publicat de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), pentru activitatea contabilă, am obținut răspunsuri de la Adela Nuță, Managing Associate la Baciu Partners.

1. avocatnet.ro: Care sunt principalele riscuri de spălare a banilor cu care se pot confrunta contabilii?

Adela Nuță: Profesioniștii contabili pot deveni victime sau complici involuntar în diverse scheme de spălare a banilor, din cauza rolului lor în gestionarea financiară. Raportul CECCAR pentru perioada 2021-2024 evidențiază că rețelele infracționale caută în mod frecvent sprijinul contabililor pentru a ascunde proveniența ilicită a fondurilor sau pentru a structura tranzacții complexe.

Activitatea contabilă, prin natura sa, implică un contact direct cu documente, tranzacții și fluxuri financiare care pot fi folosite, direct sau indirect, ca mijloace de disimulare a provenienței ilicite a fondurilor. Această expunere face ca profesioniștii contabili să fie considerați un sector vulnerabil în materia spălării banilor și finanțării terorismului, întrucât serviciile pe care le oferă pot fi utilizate pentru a conferi o aparență de legalitate unor operațiuni de origine suspectă. Astfel, în evaluarea realizată la nivel național, riscurile majore pentru contabili s-au conturat în mai multe direcții, pe care le expunem mai jos. 

O primă vulnerabilitate derivă din utilizarea serviciilor contabile pentru crearea de entități-paravan și întocmirea de documente fictive, precum facturi sau înregistrări denaturate, menite să justifice fluxuri financiare ce ascund proveniența reală a fondurilor. Totodată, complexitatea tranzacțiilor transfrontaliere, adesea asociate cu structuri offshore, îngreunează identificarea beneficiarilor reali și a sursei fondurilor, creând un teren fertil pentru operațiuni de spălare a banilor. În aceeași logică, organizațiile non-profit și fundațiile pot fi folosite ca vehicule pentru spălarea banilor, mascând sub activități caritabile transferuri de resurse pentru scopuri ilicite. 

Un risc distinct decurge din digitalizarea activității contabile și din migrarea acesteia către soluții informatice de tip cloud, care, deși sporesc eficiența operațională, amplifică expunerea la atacuri cibernetice, la accesul neautorizat asupra datelor și la manipularea registrelor financiare. Nu în ultimul rând, instabilitatea geopolitică și regimurile internaționale de sancțiuni determină apariția unor riscuri suplimentare, mai ales pentru contabilii care gestionează clienți cu expunere în mai multe jurisdicții.

În ansamblu, aceste vulnerabilități confirmă că profesia contabilă se află într-o zonă de expunere ridicată, în care servicii perfect legitime pot fi deturnate pentru a conferi o aparență de legalitate unor fonduri sau tranzacții cu proveniență ilicită.

2. avocatnet.ro: Ce pot face contabilii, în linii mari, pentru a descoperi ce vulnerabilități au și cum le pot contracara pe termen scurt?

Adela Nuță: Pentru a identifica rapid punctele slabe din propriul sistem de lucru și a limita riscul de spălare a banilor pe termen scurt, contabilii trebuie să își orienteze acțiunile către o evaluare internă simplificată, dar eficientă, a riscurilor. Aceasta presupune verificarea procedurilor de cunoaștere a clientelei, mai ales în cazul relațiilor de lungă durată sau al serviciilor vulnerabile la risc, cum sunt gestiunea documentelor contabile și consultanța fiscală, precum și recunoașterea faptului că lipsa unor instrumente tehnologice de analiză reduce capacitatea de a detecta tipologiile de risc.

De asemenea, prioritatea trebuie să fie întărirea mecanismelor de lucru prin măsuri concrete de control intern: clarificarea responsabilităților, separarea sarcinilor pentru a evita conflictele de interese și instituirea unor proceduri simple de aprobare a tranzacțiilor neobișnuite. În același timp, contabilii trebuie să acorde o atenție imediată documentării complete a operațiunilor și raportării rapide a situațiilor suspecte, pentru a asigura o barieră minimă, dar eficientă, împotriva spălării banilor. Un rol decisiv în această etapă îl are și instruirea rapidă a personalului, întrucât numai prin capacitatea de a recunoaște indicatorii de suspiciune și prin conștientizarea obligației de raportare se pot consolida barierele imediate împotriva folosirii nelegitime a serviciilor contabile. 

În sprijinul acestor măsuri, raportul recomandă utilizarea ghidurilor și indicatorilor de risc elaborați de ONPCSB și CECCAR, precum și menținerea unei cooperări constante cu aceste instituții, pentru schimbul de informații și transmiterea promptă a suspiciunilor către autorități. În esență, aceste acțiuni imediate, de la evaluarea rapidă a riscurilor și consolidarea controalelor interne și până la instruirea personalului și cooperarea cu autoritățile, nu sunt un scop în sine, ci reprezintă mijloace prin care profesia contabilă își consolidează protecția și întărește încrederea în rolul său de garant al corectitudinii financiare.

3. avocatnet.ro: Ce măsuri principale ar trebui să implementeze contabilii, pe termen mediu și lung, pentru a evita riscurile de spălare a banilor?

Adela Nuță: Dacă măsurile pe termen scurt vizează reacția imediată la riscuri, perspectiva medie și lungă impune construirea unui sistem de conformitate durabil, capabil să prevină repetitiv aceleași vulnerabilități. Raportul CECCAR recomandă ca fiecare firmă de contabilitate să elaboreze politici și proceduri interne clare, adaptate la nivelul de risc, care să includă cunoașterea aprofundată a clientelei, monitorizarea continuă a tranzacțiilor și mecanisme formale de raportare. Aceste politici trebuie susținute prin audituri interne periodice, documentarea deciziilor și desemnarea unei persoane responsabile de conformitate, pentru ca activitatea zilnică să fie integrată într-un cadru coerent de prevenire.

Un alt element strategic îl reprezintă formarea profesională continuă. Lipsa de instruire a fost identificată ca una dintre cele mai mari vulnerabilități, motiv pentru care CECCAR recomandă programe obligatorii și recurente de pregătire. Prin sesiuni periodice de training și prin actualizarea constantă a cunoștințelor privind tipologiile și indicatorii de risc, contabilii pot anticipa mai bine amenințările și pot reacționa în timp util. Totodată, integrarea unor soluții tehnologice, precum sisteme digitale de monitorizare, raportare automată și scoring de risc, sporește capacitatea de detecție și reduce erorile umane. Pe plan strategic, contabilii trebuie să își analizeze constant portofoliul de clienți și să evite relațiile de afaceri cu entități din jurisdicții necooperante sau din sectoare cu expunere ridicată. În egală măsură, este esențială respectarea normelor CECCAR și menținerea unei cooperări active cu autoritățile de supraveghere, inclusiv pregătirea pentru inspecțiile tematice.

Astfel, consolidarea cadrului de conformitate pe termen mediu și lung depășește simpla obligație legală și devine o investiție în credibilitatea și sustenabilitatea profesiei. Prin politici interne coerente, formarea profesională constantă, utilizarea unor instrumente digitale avansate și un dialog permanent cu autoritățile, contabilii se pot afirma ca parteneri indispensabili în apărarea transparenței financiare și în menținerea stabilității economice.