Procedura penală va fi modificată, potrivit unui proiect legislativ pus recent în dezbaterea senatorilor, astfel încât procedurile judiciare să fie mai eficiente, iar procesele penale să aibă o durată mai mică. Astfel, vor apărea modificări privind competența de soluționare în primă instanță a infracțiunilor contra libertății și integrității sexuale săvârșite asupra minorilor, eficientizarea procedurii de cameră preliminară, dar și modificări privind citarea, conținutul actelor de sesizare și a modului de identificare a părților și martorilor.
În primul rând, prin
proiectul legislativ de la Senat se propune modificarea
Codului de procedură penală, respectiv modificări legate de
competența de soluționare în primă instanță a infracțiunilor contra libertății și integrității sexuale săvârșite asupra unor victime minore, care vor trece din competența judecătoriilor în cea a tribunalelor.
Inițiatorii sunt de părere că e
“necesară trecerea soluționării în primă instanță a cauzelor având ca obiect infracțiuni contra libertății și integrității sexuale săvârșite asupra unor victime minore din competența judecătoriilor în competența tribunalelor, astfel încât să devină posibilă o reală specializare a judecătorilor și procurorilor în investigarea și judecarea acestor tipuri de infracțiuni”.
Apoi, proiectul mai stabilește și
eficientizarea procedurii de cameră preliminară. Mai exact, după cum subliniază inițiatorii propunerilor, reglementarea posibilității reunirii și disjungerii cauzelor în camera preliminară, care va permite, pe de o parte, prin reunirea în camera preliminară, soluționarea unitară a cererilor și excepțiilor care vizează aceleași acte de urmărire penală și aceleași probe administrate în dosarul de urmărire penală înainte de disjungerea dispusă, în trecut, de procuror, iar, pe de altă parte, disjungerea în camera preliminară ar contribui la scurtarea duratei procedurii în cauzele complexe, cauza putând avansa prin începerea judecății pentru majoritatea inculpaților sau/ și majoritatea faptelor, atunci când neregularitățile actului de sesizare sau nelegalitățile actelor de urmărire penală vizează doar anumite fapte sau numai anumiți inculpați, urmând ca doar pentru acestea/ aceștia să se dispună disjungerea și, dacă este cazul, și restituirea cauzei la parchet.
Se stabilește, de asemenea, un set de reguli privind invocarea excepțiilor, inclusiv de către judecătorul de cameră preliminară, în scris, astfel încât să fie previzibil dacă în continuare va exista o procedură cu citare sau fără citare în camera preliminară.
În plus, viitoarea lege stabilește drepturi suplimentare pentru persoana vătămată și pentru suspect sau inculpat, care să asigure un acces mai facil la principalele acte procedurale și accesul la justiție. Astfel, se reglementează informarea acestora în legătură cu dreptul la asistență juridică gratuită, la avans din compensația financiară și la compensația financiară, drept stabilit pentru anumite categorii de victime prin
Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor, dar și cu privire la drepturile prevăzute pentru anumite categorii de victime în legi speciale.
Totodată se facilitează accesul la justiție al victimelor infracțiunilor contra persoanei, prin modificarea articolul 289 din Codul de procedură penală, care acum, la alineatul 5, stabilește că „
plângerea în formă electronică îndeplinește condițiile de formă numai dacă este certificată prin semnătură electronică”, ceea ce este, de fapt, o piedică în sesizarea infracțiunilor.
De aceea, în cazul în care obiectul plângerii este o infracțiune contra persoanei, o infracțiune de pornografie infantilă sau o infracțiune contra familiei, plângerea va putea fi trimisă organului de urmărire penală prin poștă electronică,
fără îndeplinirea condiției privind semnarea electronică.
Pe lângă toate măsurile enumerate, prin proiectul de față sunt propuse și modificări privind citarea, conținutul actelor de sesizare și a modului de identificare a părților și martorilor, astfel încât să existe mai multe canale de transmitere a citațiilor, iar asta să accelereze desfășurarea procedurii și să asigure o protecție sporită a persoanelor a căror siguranță poate fi pusă în pericol prin devoalarea locuinței sau zonei în care locuiesc acestea.
Concret, părțile vor putea da autorităților și alte date, nu doar cele legate de identitatea lor, domiciliu și locul de muncă, astfel încât comunicarea citațiilor și soluțiilor să fie mai facilă și rapidă: numărul de telefon, adresa de e-mail sau chiar conturile de pe rețelele sociale.
Alte măsuri cuprinse în proiectul de lege aflat în dezbatere la Senat sunt facilitarea efectuării percheziției informatice, reglementarea inadmisibilității unei noi cereri de înlocuire sau de revocare a măsurii preventive în cazul în care o primă astfel de cerere a fost deja formulată și soluționată pe durata măsurii preventive luate, prelungite sau menținute, reevaluarea sancțiunii nulității în cazul în care nu sunt respectate dispozițiile legale privind apărarea obligatorie a celorlalte părți decât suspectul sau inculpatul, dar și reglementarea sancțiunii nulității absolute în cazul în care sunt încălcate normele privind competența după materie și după calitatea persoanei în cursul urmăririi penale, în mod simetric cu sancțiunea care intervine în situația încălcării acelorași norme de competență ale instanțelor.
Atenție! Pentru a se putea aplica, proiectul de lege trebuie adoptat în Parlament, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial.
Comentarii articol (0)