Subiect: procese penale
ACCES GRATUIT
Proiect de modificare și completare a Codului de procedură penală
Sunt propuse măsuri de eficientizare a procedurilor judiciare și reducere a duratei proceselor penale
Procedura penală va fi modificată, potrivit unui proiect legislativ pus recent în dezbaterea senatorilor, astfel încât procedurile judiciare să fie mai eficiente, iar procesele penale să aibă o durată mai mică. Astfel, vor apărea modificări privind competența de soluționare în primă instanță a infracțiunilor contra libertății și integrității sexuale săvârșite asupra minorilor, eficientizarea procedurii de cameră preliminară, dar și modificări privind citarea, conținutul actelor de sesizare și a modului de identificare a părților și martorilor. Citește articolul
ACCES PREMIUM
ICCJ: Interdicția de a împrumuta administratorului sume de peste 5.000 euro e valabilă numai la SA-uri, nu și la SRL-uri
Interdicția de creditare, de către o societate, a administratorului acesteia, cu sume de peste 5.000 euro, se aplică numai în cazul societăților pe acțiuni (SA), nu și în cazul societăților cu răspundere limitată (SRL), a stabilit recent Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Astfel, numai administratorul unui SA riscă pedepsirea penală dacă împrumutul de la firmă depășește 5.000 euro. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Introducerea somațiilor în „arsenalul” Direcției Antifraudă, o măsură bună sau nu? Părerile sunt împărțite
Apariția somației printre documentele pe care poate să le trimită Direcția generală antifraudă fiscală (DGAF), din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), a stârnit tot felul de reacții în spațiul public. Pe de o parte, avem păreri pozitive, această măsură fiind văzută ca o responsabilizare a contribuabililor, iar, pe de altă parte, avem păreri negative, subliniindu-se că măsura poate avea efecte nedorite. Citește articolul
ACCES GRATUIT
Interviu Tot ce trebuie să știi înainte de a angaja un avocat: Ce drepturi și obligații ai în relația cu apărătorul tău și nu numai
Alegerea și relația ulterioară cu un avocat pot părea complexe și, adesea, intimidante, mai ales pentru cineva care se confruntă pentru prima dată cu o problemă juridică. Pentru a clarifica cele mai importante aspecte și pentru a oferi un ghid practic justițiabililor, am stat de vorbă cu Avocata Liliana Grădinaru, din cadrul Baroului București. De la criteriile pe care trebuie să le ai în alegerea apărătorului potrivit și verificarea acreditărilor sale, până la înțelegerea drepturilor și obligațiilor reciproce, negocierea contractului și gestionarea onorariilor, interviul de mai jos acoperă pașii cei mai importanți ai acestei colaborări. Un dialog menit să demistifice acest proces și să ofere oricăruia dintre noi informațiile necesare pentru a înțelege cum putem stabili un parteneriat bazat pe încredere cu avocatul nostru. Citește articolul
ACCES PREMIUM
UPDATE Modificarea ce n-ar mai fi permis judecătorilor să reducă onorariile avocaților din oficiu e neconstituțională. CCR a analizat obiecția ICCJ după mai bine de un an
Parlamentarii au adoptat în aprilie 2024 o propunere care ar fi modificat Legea avocaților și Codul de procedură civilă - în esență, aceștia propuseseră o schimbare de paradigmă în aprecierile făcute de judecători asupra cheltuielilor reprezentând onorariul avocatului; reducerea onorariului nu s-ar mai fi putut face din oficiu, ci doar la cererea părții interesate, atunci când onorariu e considerat disproporționat. Înalta Curte a sesizat atunci Curtea Constituțională (CCR) pe seama modificărilor ce vizau Codul de procedură civilă, iar CCR, la mai bine de un an de la sesizare, a stabilit marți că propunerea trebuie să se întoarcă în Parlament, fiind în parte neconstituțională. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Control antifraudă: Ce persoană din firmă riscă pedeapsa penală dacă somația de a prezenta documente e ignorată
În cazul firmelor care ignoră somațiile de a preda documente în cadrul controalelor antifraudă, administratorul este cel care riscă să fie pedepsit penal, dar pot exista și alte persoane din firmă care pot fi pedepsite. Venim cu această explicație deoarece inspectorii Direcției generale antifraudă fiscală (DGAF), din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), au căpătat de câteva luni posibilitatea de a transmite somații. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Analiză Eficiența controalelor antifraudă a scăzut drastic în ultimii zece ani, dar lucrurile par că încep să se schimbe
Statisticile incluse în buletinele trimestriale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) arată o scădere drastică a eficienței controalelor antifraudă în perioada 2015 - 2024. Punctul cel mai de jos a fost atins, în esență, în anii 2018 și 2019, iar ceea ce părea un început de redresare a fost (aparent) amânat, (probabil) de pandemia de coronavirus și de operaționalizarea verificărilor documentare, pentru anul 2024. Citește articolul
ACCES GRATUIT
UPDATE Strategia națională de prevenire a recidivei penale pentru 2025-2029 și planul de acțiuni pentru implementarea ei, oficiale
Cu scopul de a reduce numărul persoanelor condamnate care se întorc în spatele gratiilor, Guvernul a oficializat luni o strategie națională pentru prevenirea recidivei, ce vizează perioada 2025-2029, și planul de acțiune pentru implementarea acesteia, documente ce se regăsesc într-o hotărâre publicată în Monitorul Oficial. În plus, tot acum se stabilește, prin aceeași hotărâre, și înființarea unui comitet interministerial pentru coordonarea și monitorizarea implementării strategiei. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Interviu Luisiana Dobrinescu, despre somațiile de la DGAF: Firmele trebuie să le trateze cu seriozitate, dar și inspectorii antifraudă trebuie să fie de bună-credință
De câteva săptămâni, inspectorii Direcției generale antifraudă fiscală (DGAF) din cadrul Fiscului pot trimite somații contribuabililor pentru prezentarea documentelor necesare în cadrul verificărilor. Asta înseamnă că ignorarea somațiilor se poate traduce în pedepse penale. În acest context, Luisiana Dobrinescu de la Dobrinescu Dobrev recomandă firmelor să trateze solicitările inspectorilor cu seriozitate, însă opinează că și reprezentanții DGAF ar trebui să fie de bună-credință. Citește articolul
ACCES PREMIUM
„Mărul otrăvit” al cauzei de nepedepsire
Opinie Contribuabilul suspectat de evaziune poate evita urmărirea penală dacă acceptă eticheta de „evazionist”. Totuși, această variantă vine cu dezavantaje majore
Modificările aduse recent legislației privind combaterea evaziunii fiscale au drept scop, printre altele, simplificarea procedurilor de recuperare de către stat a prejudiciilor provenite din astfel de infracțiuni de până la un milion de euro. Astfel, Legea nr. 126/2024 oferă contribuabilului suspectat de evaziune de către autoritățile fiscale posibilitatea să achite prejudiciul majorat și penalitățile aferente, pentru a nu fi supus urmăririi penale. Însă, dacă alege să plătească, își recunoaște automat fapta și renunță la orice mijloc de a-și dovedi ulterior nevinovăția și de a-și recupera sumele achitate. În plus, noua lege intră în contradicție cu Codul de procedură fiscală, pe anumite aspecte, și conferă inspectorilor fiscali atribute de procurori. Citește articolul









