Aviz negativ al Curtii Constitutionale privind suspendarea lui Basescu

Curtea Constitutionala a constatat, cu majoritate de voturi, ca propunerea de suspendare din functie a presedintelui Traian Basescu se refera la acte si fapte de incalcare a Constitutiei, savarsite in exercitiul mandatului, care, prin continutul si consecintele lor, nu pot fi calificate drept incalcari grave, de natura sa determine suspendarea sefului statului.

"Ramane ca Parlamentul sa decida, pe baza datelor si informatiilor care-i vor fi prezentate cu ocazia dezbaterilor asupra existentei si gravitatii faptelor pentru care s-a propus suspendarea din functie a presedintelui Romaniei, in concordanta cu dispozitiile art.95 din Constitutie", a informat Curtea Constitutionala.

Avizul consultativ al instantei constitutionale va fi comunicat presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, presedintelui Romaniei si publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Propunerea de suspendare din functie a presedintelui Romaniei a fost initiata de 182 de senatori si deputati, pentru care Curtea Constitutionala a fost sesizata in vederea emiterii avizului consultativ.

Pe 28 februarie, Parlamentul a decis, in sedinta comuna dedicata demersului de suspendare a sefului statului initiat de PSD, sa se constituie o comisie de ancheta pentru faptele presedintelui. Propunerea de constituire a comisiei a apartinut conservatorilor. Initial, social-democratii au anuntat ca vor cere comisie de ancheta, dar ulterior s-au razgandit, deoarece au considerat ca argumentele aduse de ei in documentul de suspendare sunt suficiente. Insa, liderul PSD, Mircea Geoana, a declarat ca, in cazul in care un alt partid va solicita constituirea comisiei, social-democratii vor vota pentru, ceea ce s-a si intamplat.

La inceputul lunii ianuarie, pe fondul scandalului biletelului trimis de premierul Calin Popescu-Tariceanu presedintelui Traian Basescu, social-democratii au anuntat ca vor declansa procedura de suspendare din functie a sefului statului, pe care il acuza de "repetate incalcari ale Constitutiei". Pe 18 ianuarie, Mircea Geoana si fostul presedinte Ion Iliescu au denuntat existenta unei crize politice de o gravitate fara precedent. Ca urmare, PSD a demarat o actiune de strangere de semnaturi de la parlamentari pentru suspendarea presedintelui, in conformitate cu prevederile Constitutiei.

Presedintele Traian Basescu nu s-a declarat deranjat de demersul PSD. El a subliniat ca suspendarea din functie a presedintelui tarii, asa cum este prevazuta de Constitutie, este o procedura democratica. In schimb, Traian Basescu a precizat ca este deranjat de faptul ca social-democratii incearca schimbarea legii referendumului in functie de interese de moment. In data de 26 ianuarie, PSD a anuntat ca a finalizat procesul de strangere de semnaturi. Pentru demararea procedurii de suspendare din functie a sefului statului este nevoie de semnaturile a cel putin o treime dintre cei 469 de parlamentari. Apoi este necesara consultarea Curtii Constitutionale, precum si organizarea unui referendum. Partidul Conservator si Partidul Romania Mare s-au raliat demersului initiat de social-democrati.

In 12 februarie, PSD a anuntat ca a finalizat documentul prin care cere suspendarea presedintelui Romaniei si ca il va depune la Parlament si il va trimite la Curtea Constitutionala.

Liderul Mircea Geoana a precizat ca documentul contine peste 25 de "capete de acuzare" la adresa lui Traian Basescu si se constituie intr-un adevarat rechizitoriu. Social-democratii considera ca Basescu a incalcat grav Constitutia inca din prima zi a mandatului sau la Cotroceni. In comunicatul Curtii Constitutionale se mentioneaza ca, avand nevoie de timp pentru continuarea dezbaterilor, Curtea a decis ca acestea sa fie reluate joi, 5 aprilie.

Curtea Constitutionala va lua in discutie, joi, sesizarea primului-ministru Calin Popescu-Tariceanu in legatura cu refuzul presedintelui Traian Basescu de a emite decretul prin care lua act de demisia ministrului Afacerilor Externe, Mihai-Razvan Ungureanu, si de a constata vacantarea acestei functii, in baza solicitarii transmise de premier pe 19 februarie.

In cererea inaintata la mijlocul lunii martie, premierul Tariceanu solicita Curtii Constitutionale sa constate existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre presedintele Romaniei si Guvern si sa intervina in baza competentelor sale de inalta autoritate publica pentru a repune in legalitate constitutionala raporturile dintre seful statului si Executiv in aceasta problema.

In solicitarea adresata de primul-ministru presedintelui, Tariceanu ii propunea lui Basescu numirea lui Adrian Cioroianu in functia de ministru al Afacerilor Externe, in conformitate dispozitiile articolului 10 din Legea nr. 90/2001 cu completarile si modificarile ulterioare.

Mihai-Razvan Ungureanu a demisionat din functia de ministru al Afacerilor Externe la inceputul lunii februarie, in urma scandalului legat de cei doi muncitori romani retinuti in Irak, despre a caror situatie premierul nu fusese informat de MAE.

Biroul Politic Central al PNL a decis, pe 19 februarie, cu 28 de voturi pentru si unul impotriva, nominalizarea vicepresedintelui liberal pentru afaceri europene, europarlamentarul Adrian Cioroianu, pentru functia de ministru al Afacerilor Externe.

Dupa o zi, pe 20 februarie, au aparut informatii potrivit carora presedintele Traian Basescu nu ar fi de acord cu numirea lui Adrian Cioroianu, insa Administratia Prezidentiala nu a facut nicio precizare in acest sens.

Purtatorul de cuvant al Guvernului, Camelia Spataru, afirma atunci ca Administratia Prezidentiala este cea care poate sa faca precizari in privinta nominalizarii lui Adrian Cioroianu in functia de ministru al Afacerilor Externe.

Pe 22 februarie, presedintele Traian Basescu afirma, dupa o vizita oficiala in Egipt in care a fost insotit de ministrul demisionar Mihai-Razvan Ungureanu, ca reflecteaza la propunerea de numire a lui Adrian Cioroianu.

Purtatorul de cuvant al MAE a precizat atunci ca ministrul demisionar Mihai-Razvan Ungureanu este in functie pana la semnarea decretului de vacantare a postului.