Îți dorești să devii consilier juridic? Iată tot ce trebuie să știi despre intrarea în această profesie

Profesia de consilier juridic este reglementată la ora actuală de Legea nr. 514/2003, care stabilește că acest tip de specialist este responsabil cu apărarea drepturilor și intereselor legitime ale statului, ale autorităților publice centrale și locale, ale instituțiilor publice și de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum și ale persoanelor juridice de drept privat, precum și de Statutul profesiei de consilier juridic.

Privind dintr-o perspectivă mai concretă, un consilier juridic asigură consultanța și reprezentarea autorității sau instituției publice în serviciul căreia se află sau a persoanei juridice cu care are raporturi de muncă. Cu alte cuvinte, această persoană apără zi de zi drepturile și interesele legitime ale acestora în raporturile pe care le au cu autoritățile publice, instituțiile de orice natură, precum și cu orice persoană juridică sau fizică, fie ea de naționalitate română sau străină. Totodată, un consilier juridic avizează și contrasemnează acte cu caracter juridic, în condițiile prevăzute de lege și de regulamentele specifice fiecărei unități.

Potrivit statutului profesiei, în exercitarea profesiei şi în legătură cu aceasta, consilierul juridic este independent profesional şi nu poate fi supus unor îngrădiri sau presiuni, el fiind protejat de lege împotriva acestora.

Din punct de vedere al modului în care ajunge să ocupe un astfel de post, un consilier juridic poate fi numit în funcție -- moment în care primește statutul de funcționar -- sau poate fi angajat în muncă devenind astfel salariat.

Potrivit Legii nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, acești specialiști au dreptul să constituie asociații profesionale și au drepturile și obligațiile prevăzute de lege potrivit statutului profesional și reglementărilor legale privind persoana juridică în serviciul căreia se află sau cu care au raporturi de muncă.

De asemenea, trebuie menționat că legislația în vigoare stabilește că activitatea de consilier juridic este considerată vechime în muncă juridică în funcțiile de magistrat, avocat, notar public sau alte funcții juridice.

Statutul profesiei de consilier juridic stabilește că printre activitățile pe care le poate desfășura zi de zi un astfel de specialist se numără:

• acordarea de consultaţii cu caracter juridic în toate domeniile dreptului;
• redactarea de opinii juridice cu privire la aspecte legale ce privesc activitatea acesteia;
• redactarea proiectelor de contracte, precum şi negocierea clauzelor legale contractuale;
• asistenţa, consultanţa şi reprezentarea juridică a persoanelor juridice şi a altor entităţi interesate;
• redactarea de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a consimţământului, a conţinutului şi a datei actelor încheiate, care privesc persoana juridică în favoarea căreia consilierul juridic exercită profesia;
• avizarea şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic;
• verificarea legalităţii actelor cu caracter juridic şi administrativ primite spre avizare;
• semnarea la solicitarea conducerii, în cadrul reprezentării, a documentelor cu caracter juridic emanate de la persoana juridică sau de la instituţia publică reprezentată.

Notă: Orice aviz pentru legalitate și conformitate trebuie să fie însoțit în mod obligatoriu de semnătură și de parafa profesională (modelul acesteia din urmă poate fi regăsit în josul paginii).

În activitatea sa, consilierul juridic avizează şi semnează acte cu caracter juridic, avizul pozitiv sau negativ, precum şi semnătura sa fiind aplicate numai pentru aspectele strict juridice ale documentului respectiv. Astfel, potrivit legii, acesta nu se pronunţă asupra aspectelor economice, tehnice sau de altă natură cuprinse în documentul avizat ori semnat.

Condiții de îndeplinit de cei care vor să devină consilieri juridici

În prezent, orice cetățean român care are domiciliul în România poate deveni consilier juridic, cu condiția să îndeplinească cumulativ următoarele cerințe:

• să aibă exercițiul drepturilor civile și politice;
• să fie licențiat al unei facultăți de drept;
• să fie apt din punct de vedere medical pentru exercitarea meseriei (este necesară obținerea unui certificat medical);
• să nu se afle în vreunul dintre cazurile de nedemnitate pe care le vom descrie în cele ce urmează.

În același timp, au posibilitatea să exercite profesia de consilier juridic în România și cetățenii unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European, dacă îndeplinesc condițiile amintite anterior, mai puțin cea referitoare la cetățenia română.

Astfel, orice cetățean membru UE sau al Spațiului Economic European poate să ceară, în cazul în care a obținut calificarea de consilier juridic în statul membru de origine sau de proveniență, recunoașterea diplomelor, „în vederea admiterii în profesia de consilier juridic și a practicării acesteia în România”. Pentru a-i fi recunoscute diplomele în România, acesta va trebui să susțină, la alegere, un examen de verificare a cunoștințelor sau să efectueze un stagiu de trei ani în domeniul dreptului românesc, se mai arată în Legea nr. 514/2003.

În altă ordine de idei, conform actului normativ citat, sunt nedemne de a fi consilieri juridici acele persoane care au fost condamnate definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni care aduc atingere profesiei de consilier juridic, care, în exercitarea profesiei, au săvârșit abuzuri prin care au fost încălcate drepturi și libertăți fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească irevocabilă, precum și cele care au fost declarate nedemne pentru alte cauze de lege.

Pe de altă parte, exercitarea profesiei de consilier juridic este compatibilă cu:

• activitatea didactică universitară şi de cercetare juridică, activitatea literară, culturală şi publicistică nesalarizată;
• funcţia de arbitru, mediator sau expert, în condiţiile legii şi cu respectarea prevederilor legale privind conflictul de interese;
• participarea la comisii de studii, de întocmire a proiectelor de reglementări juridice.

Totodată, este bine de știut că există și șase cazuri în care exercitarea profesiei de consilier juridic devine incompatibilă, și anume:

• calitatea de avocat;
• activitățile care lezează demnitatea și independența profesiei de consilier juridic sau bunele moravuri;
• orice altă profesie autorizată sau salarizată în țară sau în străinătate;
• funcția și activitatea de administrator sau lichidator în cadrul procedurilor de reorganizare și lichidare judiciară;
• activitatea publicistică salarizată;
• alte incompatibilități prevăzute de lege sau rezultate din conflict de interese.

Unde se fac înscrierile în profesia de consilier juridic

Conform prevederilor Statutului profesiei de consilier juridic, înscrierea în profesie se face în mod individual, pe baza unei cereri adresate Colegiului Consilierilor Juridici, pe a cărui rază teritorială își are domiciliul persoana respectivă.

Această cerere trebuie să fie însoțită de acte din care reiasă îndeplinirea condițiilor descrise mai sus, precum:

• copii ale actului de identitate, ale actelor de stare civilă, ale certificatului de naştere,
• copie legalizată a diplomei de studii,
• cazierul judiciar,
• certificatul medical,
• două fotografii color pentru „Legitimaţia de consilier juridic”,
• o declaraţie pe propria răspundere că îndeplineşte condiţiile legale pentru dobândirea şi exercitarea profesiei de consilier juridic şi că nu este înscris în alt colegiu sau asociaţie profesională a consilierilor juridici.

Colegiul teritorial avizează admiterea în colegiu numai după verificarea îndeplinirii condițiilor generale și speciale prevăzute de legea și statutul profesiei, moment în care solicitantului îi este eliberată decizia de înscriere în profesie, conform vechimii sale în activități juridice.

Stagiul de pregătire, obligatoriu pentru orice consilier juridic

Legea nr. 514/2003 prevede obligativitatea efectuării unui stagiu de pregătire profesională cu durata de doi ani pentru orice consilier juridic aflat la început de carieră. În această perioadă, acesta dobândește calitatea de consilier juridic stagiar (drepturile și obligațiile acestuia sunt prevăzute în actul de numire sau în contractul de muncă).

În ceea ce privește condițiile efectuării stagiului de pregătire, asigurarea consilierului juridic îndrumător, definitivarea și celelalte condiții din perioada stagiului, acestea sunt prevăzute în legea pentru exercitarea profesiei de avocat și statutul profesional al acesteia, despre care AvocatNet.ro a scris în acest articol. Tot în Legea nr. 51/1999 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat se regăsesc și informații referitoare la definitivarea în funcția de consilier juridic, pe baza vechimii în celelalte profesii juridice. 

Chiar dacă, potrivit legii, durata stagiului nu poate fi mai mică de doi ani, Consiliul colegiului teritorial, în mod excepţional şi numai după verificarea raportului făcut de şeful Biroului de îndrumare profesională, împreună cu consilierul juridic îndrumător, precum şi cu consilierul juridic care sprijină cererea de admitere în colegiu pe baza unei activităţi profesionale meritorii, poate să aprobe reducerea acestei perioade, cu cel mult șase luni.

Conform prevederilor legale, un consilier juridic stagiar poate pune concluzii la judecătorie și la tribunale ca instanță de fond, la organele de urmărire penală, precum și la celelalte organe administrative cu atribuții jurisdicționale.

Pe de altă parte, în momentul în care devine consilier juridic defintiv, acesta poate pune concluzii la instanțele judecătorești de toate gradele, la organele de urmărire penală, la toate autoritățile și organele administrative cu atribuții jurisdicționale.

După perioada de stagiu, urmează examenul de definitivat

Pasul imediat următor după terminarea celor doi ani de stagiatură este, pentru orice consilier juridic stagiar, susținerea unui examen de definitivat. Mai precis, fără „Certificatul de promovare” a acestui examen, candidatul nu se poate înscrie în Tabloul anual cu mențiunea „definitiv”.

În acest Tablou anual, Colegiul teritorial are obligația să treacă numele și prenumele, codul unic de înregistrare, poziția profesională (stagiar sau definitiv), situația în ceea ce privește exercitarea profesiei (exclus sau suspendat) în cazul fiecărui membru.

Menționăm că, în ceea ce privește taxa de susținere a examenului de definitivat, Statutul profesiei de consilier juridic precizează că valoarea acesteia este stabilită de fiecare colegiu teritorial în parte.

De asemenea, este bine de știut că o persoană care, anterior sau la data primirii în profesie, a îndeplinit timp de cel puțin cinci ani funcția de avocat, magistrat, notar definitiv sau alte funcții juridice, poate fi primită în profesie, în calitate de consilier juridic definitiv.

Cum arată legitimația și insigna care atestă calitatea de consilier juridic

Statutul profesiei de consilier juridic prevede că orice consilier juridic înscris în Tabloul Colegiului trebuie să primească o legitimație și o insignă, cu ajutorul cărora se dovedește calitatea de consilier juridic cu drept de exercitare a profesiei.

Actul normativ mai stabilește și faptul că orice act juridic redactat și contrasemnat de către un consilier juridic trebuie să poarte parafa acestuia, iar cele avizate pentru legalitate trebuie să poarte atât parafa, cât și semnătura acestuia.

Patru situații care duc la suspendarea exercitării profesiei

Potrivit Statutului profesiei de consilier juridic, există patru cazuri în care, dacă se regăsesc, consilierii juridici trebuie să suspende exercitarea profesiei, și anume:

• în caz de incompatibilitate;
• pe perioada de interdicţie de a exercita activităţile profesionale, dispusă prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;
• în caz de neplată a taxelor şi a contribuţiilor profesionale timp de 3 luni de la scadenţa acestora până la lichidarea lor integrală;
• în condiţiile în care consilierul juridic îndeplineşte alte funcţii juridice sau profesii salarizate.

În fine, încetarea exercitării profesiei de consilier juridic are loc în următoarele situații, reglementate tot de Statutul profesiei de consilier juridic:

• prin renunţare scrisă la exercitarea profesiei;
• prin deces;
• dacă împotriva consilierului juridic s-a luat măsura excluderii din profesie.

Notă: Acest articol face parte dintr-o campanie informativă AvocatNet.ro cu privire la accesul în diverse profesii de interes general. Toate articolele din serie pot fi găsite AICI.