Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
La data de 1 septembrie 2022, s-a publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 2.048/2022, care implementează Directiva UE privind raportarea țară cu țară (UE) 2.101/2021. Acesta aduce modificări semnificative pentru companiile care operează în România, deoarece obligă anumite multinaționale să furnizeze informații detaliate despre activitățile lor, profiturile obținute și impozitele plătite în fiecare țară în care operează.
„Este inutilă existența unei politici antihărțuire la nivelul companiei, dacă plângerile depuse de salariați nu sunt soluționate”, spunea în urmă cu ceva timp pentru redacția noastră un avocat. În cazul angajatorilor mici, ideea de a avea o politică antihărțuire, de a mai adăuga la o lungă listă de obligații și formalități încă un punct nu tocmai ușor de expediat, poate părea nerezonabilă. Ceea ce nu ar trebui să fie nerezonabil însă e analizarea unei sesizări primite de la un angajat care aduce în discuție fapte de hărțuire. Chiar dacă sesizarea ar părea exagerată, vădit netemeinică sau chiar un exemplu de bullying făcut de angajat, ea trebuie luată în considerare.
Printr-o hotărâre apărută în această săptămână, s-a stabilit extinderea, de luna viitoare, a listei medicamentelor compensate și gratuite de care beneficiază pacienții din țara noastră. Concret, din 1 mai vor fi introduse opt noi medicamente, ele fiind destinate tratării unor afecțiuni oncologice, tulburări depresive sau dermatite.
Pentru a le facilita integrarea în sistemul de învățământ de la noi elevilor care au făcut școală, mai mulți ani, în străinătate, s-a stabilit, printr-o lege apărută în 2022, înfiinţarea unor grupe de acomodare pentru ei în școli. Pentru ca măsura să fie aplicabilă cu adevărat, Ministerul Educației a venit acum, printr-un ordin ce se aplică deja, și cu normele de aplicare.
Programul de lucru este, ca regulă, previzibil și transparent, iar în anumite situații poate fi și imprevizibil. Predictibilitatea programului de lucru este importantă atât pentru angajat, cât și pentru angajator și nu se poate spune că există vreo situație în care una dintre părți e totalmente „stăpână” pe așezarea programului de lucru, fără măcar consultarea celeilalte părți.
Avocatnet.ro şi Digi24.ro vă prezintă cele mai importante ştiri ale dimineţii.
Pentru prevenirea hărțuirii la locul de muncă, angajatorii trebuie mai întâi să se asigure că angajații lor sunt suficient informați: știu ce înseamnă discriminare, ce înseamnă hărțuire, ce comportamente sunt prohibite, ce comportamente ar trebui evitate, ce sancțiuni riscă, cui să se adreseze dacă au ceva de sesizat ș.a.m.d.. Plecăm de la conținutul regulamentului intern și vedem ce prevederi sunt obligatorii, între altele.
O serie de clădiri, printre care cele aferente obiectivelor turistice ori sportive, cele de utilitate publică, dar și școlile ori universitățile, vor trebui adaptate astfel încât să fie cât mai accesibile mai multor persoane cu dizabilități. Noile condiții de accesibilitate se regăsesc într-o lege oficializată marți și care se va aplica din mai.
Datorită pandemiei de coronavirus, contribuabilii din România au căpătat un mecanism complet nou pentru gestionarea datoriilor fiscale - eșalonarea simplificată la plată. Adică o formă simplificată a eșalonării clasice la plată care deja exista de mulți ani. Ambele mecanisme sunt reglementate, la nivel primar, prin Codul de procedură fiscală. În condițiile în care mecanismele au fost actualizate recent, venim astăzi cu principalele informații de știut despre ele.
Angajații victime ale hărțuirii la locul de muncă pot obține obligarea angajatorului la plata a unor daune compensatorii și morale, dar administrarea probatoriului și întinderea reparațiilor se pot stabili doar de către instanță. Spre deosebire de despăgubirile materiale însă, despăgubirile morale se stabilesc pe baza evaluării instanței de judecată și nu există niște criterii legale de determinare. Ca atare, ele pot fi oferite sau nu, sau pot fi oferite în cuantum mai mic decât se aștepta angajatul prejudiciat. Pentru angajatori, esențial este, în cazul producerii faptelor de hărțuire, să nu rămână pasivi în fața sesizărilor victimei și să ia măsurile cuvenite. În caz contrar, chiar angajatorii vor datora despăgubirile.
