Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
Anul 2024 a adus o multitudine de modificări legislative care au o legătură directă sau indirectă cu activitatea de control derulată de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și nu numai. Astfel, în sinteza de astăzi reunim principalele noutăți din 2024 demne de interes pentru contribuabili în 2025.
Dreptul Uniunii Europene (UE) permite oricărei persoane să solicite despăgubiri pentru prejudiciul pe care i l-a cauzat o încălcare a dreptului concurenței, iar statele membre pot să stabilească modalitățile de exercitare a acestui drept, cu respectarea în special a principiului efectivității. Printr-o decizie pronunțată recent, Curtea de Justiție a UE (CJUE) a spus că interzicerea unei acțiuni grupate în recuperarea prejudiciului introduse de un prestator de servicii juridice în cesionării dreptului la despăgubiri de către un număr mare de persoane prejudiciate poate compromite efectivitatea dreptului Uniunii. Aceasta este situația atunci când dreptul național nu oferă nicio altă cale colectivă de regrupare a pretențiilor individuale, iar exercitarea unei acțiuni individuale prin care se urmărește valorificarea acestui drept la despăgubiri se dovedește imposibilă sau excesiv de dificilă.
Consiliul Concurenței a transmis recent un comunicat prin care anunță că a declanșat o investigație privind posibila încălcare a legislației din domeniul concurenței de către Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR). Autoritatea a efectuat inspecții inopinate atât la sediul central al Colegiului, cât și la sediul filialei din Iași.
Conform legii, angajatorii cu cel puțin 50 de angajați au obligația de a angaja persoane cu dizabilități într-un procent de minimum 4%, altfel fiind obligați să plătească o contribuție la fondul de handicap. Începând din ianuarie 2025, pentru a se asigura de un minim efort privind angajarea unor astfel de persoane, Guvernul a impus noi obligații pentru acești angajatori: ei vor trebui să solicite sprijinul a cel puțin trei ONG-uri care oferă servicii pentru persoanele cu dizabilități în ideea ca acestea să-i ajute să ajungă la persoanele care s-ar potrivi pentru posturile vacante și să trimită până la 31 ianuarie o raportare privind situația angajărilor pe anul precedent. Un act normativ ce detaliază cum vor trebui bifate noile obligații a fost recent publicat:
În cursul anului 2024, cele mai interesante decizii din sfera fiscală au venit din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Majoritatea sunt legate de TVA, dar avem și unele pe alte subiecte. Iată esența:
În România, Codul Muncii oferă protecție angajaților prin interzicerea concedierii în diverse situații vulnerabile, precum concediul de maternitate, concediul de creștere a copilului, incapacitatea temporară de muncă sau exercitarea drepturilor sindicale. De asemenea, există acte normative care protejează anumite categorii de salariați. Cu toate acestea, există excepții în care concedierea poate avea loc, dar doar în condiții speciale, cum ar fi falimentul angajatorului sau reorganizarea judiciară.
Așa cum redacția noastră anticipa la începutul anului trecut, impozitul reținut la sursă pentru chiriile plătite de firme și PFA-uri către persoanele fizice trebuie declarat și anual prin declarația 205, potrivit unui ordin oficializat recent de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
În mod normal, regimul de scutire de TVA trebuia să aibă o formă destul de diferită de la 1 ianuarie 2025, însă autoritățile de la noi au ratat termenul pentru transpunerea directivei europene care impune modificarea regulilor (încă) actuale. Cert este că schimbările trebuie implementate în 2025, astfel că modificarea plafonului de scutire de TVA este o certitudine. Motiv pentru care am analizat statisticile Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) pentru a vedea ce efecte au fost în trecut la cele mai recente modificări de plafon (2012 și 2018).
Codul muncii stabilește că salariul de bază minim brut pe țară garantat poate fi acordat unui salariat timp de maximum 24 de luni de la încheierea contractului, după care acesta trebuie să beneficieze de un salariu superior. Deși această prevedere ar trebui să fie benefică pentru angajați, aplicarea ei generează deseori confuzii și situații absurde. Așa cum e reglementată obligația, ea nu asigură, în realitate, un salariu echitabil, acordat conform standardelor internaționale. Nici modificările recente ale legislației nu au clarificat scopul normei, iar ambiguitățile în interpretare pot conduce la scăderea salariilor nete, ceea ce contravine intenției de a oferi o compensație corectă pentru muncă.
În cazul detașărilor transfrontaliere, contractul de muncă nu se suspendă pe durata detașării - este unul dintre aspectele care o diferențiază de „detașarea clasică” din Codul muncii. În cazul angajaților care se întorc în țară pentru efectuarea concediului de odihnă sau, în orice caz, părăsesc țara de detașare, misiunea încetează, iar eventuala revenire în acel stat presupune o nouă misiune de detașare.
