Piața muncii se schimbă rapid, în special din cauza tranziției digitale și ecologice. Noile tehnologii și cerințele de competențe apar în ritm accelerat, iar microcertificările permit lucrătorilor să dobândească rapid cunoștințe și abilități specifice, necesare pentru a se adapta la noile realități, ca să nu mai spunem că ele oferă o șansă vitală la formare sau reconversie profesională categoriilor vulnerabile din piața muncii. Pentru angajator, microcertificările cresc flexibilitatea și adaptabilitatea echipei în fața schimbărilor rapide din industrie. Deși, practic, angajatorul nu e împiedicat în niciun fel să-și formeze angajații prin tot felul de cursuri online, oferite atât de furnizori de educație premium, cât și de mari companii tech, certificările obținute de lucrători ar trebui să poată beneficia de o recunoaștere în sistemele de formare profesională din țară și să poată fi valorificate pe piața muncii, iar nu doar la nivelul „bucătăriei interne” a companiei. La nivel european s-au făcut deja propuneri în vederea reglementării unitare a microcertificărilor, iar strategia de formare profesională adoptată de Guvern pentru următorii ani arată interesul reglementării acestora.
Rezultatele filtrării tale
Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
Persoanele fizice (altele decât cele care obțin doar venituri salariale, din pensii sau doar venituri impozitate la sursă, fără a avea obligația de a depune declarația unică nici măcar pentru a declara eventuale contribuții sociale datorate) ar trebui să depună o notificare privind intenția de a beneficia de anularea unor obligații bugetare.
O nouă metodologie pentru recunoașterea certificatelor de formare profesională obținute în afara granițelor a apărut în vară, ea aplicându-se în cazul documentelor emise în state membre ale Uniunii Europene (UE), ale Spațiului Economic European (SEE), în Confederația Elvețiană, Republica Moldova, dar și unora dintre cele emise în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Recunoașterea certificatelor de formare profesională obținute în străinătate o face Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC), în baza unei liste de acte, ce pot fi transmise autorității atât în format fizic, cât și în format digital.
Conformitatea produselor alimentare cu indicații geografice protejate (IGP) și a celor cu denumiri de origine protejate (DOP) este supusă controalelor Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). Conform fișei de control publicate de instituție pe pagina sa de internet, producția, importul, distribuția și comercializarea unor astfel de produse trebuie să îndeplinească rigori specifice, neconformarea comercianților putându-se solda cu amenzi aferente fiecărei abateri constatate.
Pentru toate lucrările ce se execută în București, inclusiv cele care se execută în teritoriul administrativ al sectoarelor, primarul general va emite autorizațiile de construire, conform unui proiect legislativ aflat în dezbatere la Senat.
Instituțiile financiare care oferă servicii de plăți în România, precum băncile, emitenții de monedă electronică sau instituțiile de virament poștal, sunt obligate, de la începutul anului 2024, să monitorizeze și să raporteze autorităților fiscale informații despre plățile transfrontaliere procesate și despre destinatarii acestora, în cadrul sistemului european CESOP („Central Electronic System of Payment information” - Sistemul electronic central de informații privind plățile). Procedura inițială, însă, nu permitea înregistrarea în sistem a instituțiilor de plată care activează în România, dar nu sunt înregistrate fiscal în țara noastră.
Cota generală a TVA-ului și impozitul pe veniturile persoanelor fizice se pot majora în cursul anului 2025, sunt de părere specialiștii de la EY România. Cu toate că autoritățile se feresc să vorbească acum despre majorări de taxe și impozite, asemenea măsuri pot deveni inevitabile anul viitor, după ce vor fi trecut toate alegerile din acest an.
Chiar și pentru bunurile nealimentare fără reglementări individualizate, operatorii economici trebuie să respecte legislația privind calitatea produselor și informarea corectă a consumatorilor. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) monitorizează conformitatea acestora prin inspecții bazate pe o fișă de control care a fost făcută publică de instituție. În caz de neconformitate, comerciantul riscă amenzi cumulative cu valori cuprinse între 1.000 - 30.000 lei, iar controalele pot viza și alte aspecte legislative.
Doar 28% dintre români au cunoștințe digitale de bază și mai puțin de 10% dintre companii folosesc inteligența artificială (AI). Riscurile automatizării afectează diferit diversele meserii, profesii și locuri de muncă, dar e destul de clar că anumite locuri de muncă vor continua să existe, fără a suferi modificări semnificative în următorii zece ani. Există o frică generalizată în rândul populației privind înlocuirea locurilor de muncă de către inteligența artificială, iar companiile mari din acest domeniu profită tocmai de pe urma acestei anxietăți. În România, adoptarea AI-ului este în continuare limitată, cu doar 1,5% dintre angajatori utilizând această tehnologie, în contrast cu media europeană.
În cazul stabilirii sau actualizării pensiei de întreținere, părinții care nu-și declară veniturile reale vor risca inclusiv pedepse cu închisoare, deoarece vor putea fi acuzați de părăsirea familiei, după cum este prevăzut într-un proiect legislativ înregistrat la Senat. În urmă cu doar un an, un proiect care conținea măsuri similare a fost retras de inițiatori la puțină vreme de la punerea lui în dezbaterea Parlamentului.
