Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
Chiar dacă unul dintre soți nu este asigurat sau nu are calitatea de pensionar, ambii soți vor putea merge împreună la tratament balnear, cu condiția să acopere integral valoarea unuia dintre biletele de tratament, potrivit noii legi a pensiilor, care se va aplica în 2024.
Adoptată în vară la Parlament, a apărut joi în Monitorul Oficial legea care va reglementa asistentul judecătorului, o nouă funcție în schema de organizare a activității judiciare, prin care se dorește degrevarea judecătorilor de sarcinile repetitive și relativ simple, pe care un alt jurist, nu neapărat magistrat, le-ar putea face. Asistentul ar urma să fie salarizat la nivelul unui judecător stagiar, accederea la funcție urmând să se facă prin concurs (probă scrisă, interviu), după o formare inițială și numai dacă cele 90 de zile de probă demonstrează că asistentul merită să ocupe funcția respectivă. Față de ce adoptaseră deputații, senatorii au decis că asistenții nu-și au rostul la judecătorii, ci doar la curți de apel și tribunale, pentru că, spun ei, doar acolo există volum mare de activitate și complexitate a muncii, iar la judecătorii încep activitatea judecătorii stagiari. Tot senatorii au mai decis că pentru a deveni asistent de judecător e necesară experiență de cel puțin trei ani într-o funcție de specialitate juridică.
România face un pas important spre clarificarea și modernizarea relațiilor sale fiscale internaționale. Recent, a fost finalizat textul sintetizat pentru 55 de tratate de evitare a dublei impuneri, conform unui comunicat de presă al Ministerului Finanțelor (MF). Această inițiativă reprezintă un efort de a alinia legislația fiscală română la standardele internaționale, în special la cele legate de lupta împotriva evaziunii fiscale și a transferului artificial al profiturilor în jurisdicții cu regim fiscal mai avantajos.
Schimbările fiscale care vizează restrângerea facilităților acordate angajaților din IT, construcții, agricultură și industria alimentară, adoptate prin intermediul Legii nr. 296/2023, au intrat în vigoare la 1 noiembrie 2023, astfel că angajatorii din domeniile respective trebuie să depună raportările salariale în această lună (termenul-limită este 21 decembrie) în conformitate cu noile reglementări. Modificările care trebuie operate în sistemele interne de salarizare sunt substanțiale, iar varianta actualizată a declarației 112 a fost publicată abia în data de 13 decembrie 2023 și conține cerințe complexe și detalii fiscale esențiale pentru o raportare corectă. În aceste condiții, departamentele de salarizare din companiile care activează în sectoarele menționate sunt contra cronometru pentru implementarea noilor modificări fiscale.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis recent că un angajat care a fost plasat în carantină din cauza contactului cu o persoană infectată cu COVID-19 nu are dreptul automat de a-și reporta concediul anual plătit. Potrivit CJUE, carantina servește unui scop diferit față de concediul de odihnă și angajatorii nu sunt responsabili pentru circumstanțele externe care pot interfera cu acesta.
Abaterile conducătorilor de trotinete electrice de la legislația rutieră au intrat în vizorul Legislativului. O modificare a normelor în vigoare permite polițistilor locali să constate contravențiile făcute de aceștia și să îi amendeze, conform unei legi recent oficializate. Asta înseamnă că nu doar polițiștii rutieri le pot da amenzi celor care încalcă regulile de circulație, ci și polițiștii locali, astfel că sunt șanse mai mari ca neregulile trotinetiștilor să fie sancționate.
Un nou calup consistent de modificări fiscale privind impozitul micro, impozitul pe profit, taxele salariale (și nu numai) este cuprins într-o ordonanță de urgență oficializată vineri. Majoritatea măsurilor din aceasta fuseseră vehiculate în spațiul public, pe surse, și în lunile premergătoare oficializării Legii reformei fiscale, dar Guvernul păruse să renunțe la ele pe moment.
Din 2024 ar trebui să devină operațional sistemul licenței industriale unice, ale cărui baze legislative s-au pus anul trecut, printr-o ordonanță de urgență. În acest sens, Guvernul a aprobat recent o hotărâre care stabilește organizarea și funcționarea unui oficiu dedicat, care va avea un rol central în obținerea licenței industriale unice: solicitanții vor depune o singură solicitare pentru licența industrială, iar oficiul, prin Punctul de contact unic electronic, se va ocupa de comunicarea cu autoritățile responsabile. Odată pus în mișcare, sistemul va însemna simplificarea majoră a procedurii de obținere a licenței industriale.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a oficializat normele referitoare la asigurarea obligatorie a locuințelor, reglementările cuprinse în document urmând să se aplice de la inceputul anului viitor. Clădirile construite fără autorizație nu vor putea fi asigurate.
Directiva europeană care stabilește salariul minim adecvat în Uniunea Europeană (UE) trebuie transpusă în legislațiile naționale până la 15 noiembrie 2024. Asta înseamnă că, până atunci, România trebuie să pună la punct un mecanism obiectiv și transparent pentru stabilirea salariului minim, care să ia în considerare puterea de cumpărare, nivelul general al salariilor și productivitatea la nivel național și dezideratul de a asigura un nivel de trai decent celor extrem de numeroși care sunt plătiți la nivelul minimului pe economie. E nevoie însă de consultări reale și implicarea mai mare a partenerilor sociali în procesul de stabilire a salariului minim, dar și de respectarea unui calendar anual de revizuire a acestui salariu minim, care să garanteze mediului de afaceri predictibilitate mai mare de la un an la altul. Într-o analiză trimisă Ministerului Muncii, se arată că un scenariu recomandabil de creștere salarială pentru 2024 ar însemna o majorare între 5,8 și 10%.
