Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
Studenții și elevii care au început în 2024 un nou ciclu școlar ar trebui să primească la absolvire acte de studii care conțin și un cod QR, prin care se confirmă autenticitatea acestora, după cum este prevăzut într-un act normativ care stabilește tipurile de conținut și formatul actelor de studii universitare, dar Ministerul Educației a propus recent, prin intermediul unui proiect de hotărâre, ca termenul legal pentru aplicarea măsurii să se amâne, de principiu, cu un an.
Preluarea unei activități economice care își păstrează identitatea după transfer a devenit o metodă tot mai des folosită pentru a construi, restructura sau reinventa afaceri. În cadrul transferului de întreprindere se preiau, de obicei, atât bunurile, cât și salariații necesari desfășurării activității economice în cauză. Dar ce se întâmplă când singurul obiect al transferului este reprezentat de angajați? Poate un simplu transfer de personal să ascundă, de fapt, un transfer de întreprindere cu implicații financiare majore? Răspunsul este da, fiind mai puțin cunoscut că regulile transferului de întreprindere pot fi aplicabile și atunci când se preiau doar salariații, fără alte bunuri adiacente. Este esențială cunoașterea acestui aspect pentru a evita eventuale consecințe financiare care ar putea surveni din nerespectarea regulilor relevante.
O propunere legislativă înregistrată în 2022, ce prevedea că, atâta timp cât datele pot fi luate din alte surse administrative, Institutul Național de Statistică (INS) nu ar mai putea să le ceară firmelor statisticile obișnuite, a fost respinsă definitiv recent de deputați. Situația actuală a furnizării de date către INS, unde firmele și persoanele fizice sunt puse sub riscul unor amenzi mari pentru nefurnizarea datelor, e dezavantajoasă îndeosebi pentru că birocrația atârnă la fel de greu și pentru firmele mici, și pentru cele mai mari.
Implementarea precompletării obligatorii a declarației unice și simplificarea semnificativă a procedurii de declarare, așa cum rezultă din OUG 128/2024, marchează o schimbare importantă în modul în care persoanele fizice interacționează cu autoritățile fiscale. Pe scurt, anul 2025 aduce un nou sistem de declarare, iar cei care obțin venituri independente (PFA, profesii liberale, chirii etc.) trebuie să fie pregătiți pentru a evita riscul de a fi sancționați sau supraimpozitați.
Deși Guvernul a impus o limită de 500 de lei pentru decontarea ochelarilor în sectorul bugetar, ea nu se aplică direct sectorului privat însă ar putea inspira angajatorii să o adopte, respectiv să modifice limitele de decontare stabilite până acum în politicile interne proprii. Un specialist ne explică însă că, în absența unor prevederi exprese în Codul fiscal, inspectorii fiscali nu ar trebui să ia ca reper această limită în controalele la angajatorii privați. Atâta timp cât decontările se fac cu respectarea prevederilor legale din reglementarea specială de sănătate și securitate în muncă (SSM), nu ar trebui să fie o problemă la aplicarea tratamentului fiscal prescris de lege.
Modificările recente din legislația audiovizualului vizează două direcții principale: implementarea sancțiunilor internaționale și promovarea comunicărilor educative. Decizia Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) 185/2025 definește "restricțiile privind audiovizualul" și impune radiodifuzorilor și distribuitorilor obligația de a respecta sancțiunile internaționale, sub amenințarea unor amenzi între 10.000 și 100.000 lei. În paralel, Legea 27/2025 introduce conceptul de comunicări audiovizuale educative privind consecințele consumului de droguri și traficului de persoane, stabilind difuzarea lunară a acestora pe posturile cu audiență în rândul publicului de 10 - 50 ani, cu finanțare din fondul de rezervă al Guvernului.
Una dintre marile neclarități legate de impozitul minim global de 15% (introdus în baza Directivei europene „Pilonul 2”) este cum interacționează acesta cu impozitele pe cifra de afaceri stabilite local de autoritățile naționale. Potrivit fiscaliștilor, cu toate că impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) este inclus în calculul impozitului minim global, nu același lucru se întâmplă atunci când vine vorba de impozitul suplimentar pentru firmele de petrol și gaze naturale (ICAS) și de impozitul suplimentar pentru bănci.
În 2025, ONG-urile găsesc declarația de trezorerie direct în situațiile financiare, astfel că acestea se depun împreună la autoritățile fiscale până la 30 aprilie, iar pentru ele vine o singură recipisă, a clarificat recent o specialistă din Ministerul Finanțelor (MF). Asta spre deosebire de anul trecut, când declarația de trezorerie și situațiile financiare au fost depuse separat.
Familiile și persoanelor singure aflate în situații dificile au dreptul, potrivit legii, la un venit minim de incluziune, care să reducă riscul de sărăcie și de excluziune socială. Noile ajutoare sociale, respectiv venitul minim de incluziune și componentele sale, se majorează anual cu valoarea inflației din anul anterior, cea mai recentă majorare având loc luna trecută.
Lucrătorii independenți, inclusiv persoanele fizice autorizate (PFA), pot beneficia de concedii și indemnizații aferente acestora prin încheierea unui contract de asigurare în acest scop. Contribuția se calculează în funcție de veniturile declarate prin declarația unică depusă la Fisc iar pentru a accesa aceste indemnizații, este necesar un stagiu minim de cotizare de 6 luni în ultimele 12 luni. Printre beneficiile oferite de această asigurare se numără concediul medical pentru maternitate, îngrijirea copilului bolnav și pentru incapacitatea temporară de muncă.
