Sotul meu are un contract de donatie facut de parintii lui pe un apartament.Contractul este din 2009 incheiat la notariat.Proprietatea este intabulata pe numele sotului, in baza contractului de donatie.Tot in baza acestui contract de donatie, directia de taxe si impozite transmite pe numele sotului decizia de impunere pentru plata impozitului pe cladiri.
In luna martie ii expira cartea de identitate si se prezinta la directia de evidenta a persoanelor pentru depunerea actelor in vederea emiterii altei carti de identitate.Aici functionarul public nu recunoaste actul de donatie ca fiind un act de proprietate si transmite ca este necesara prezenta unuia din parintii sotului meu, sau o declaratie la notariat data de unul din parintii sotului, precum ca este de acord cu reemiterea cartii de identitate?!.
Cadrul legal prevede dovada actului de domiciliu in original si copie .
Mentionez ca, domiciliul este acelasi cu cel din contractul de donatie si cu cel din cartea de identitate care expira. In aceeasi situatie este si fiica noastra si eu, sotia, avem acelasi domiciliu,iar cartile de identitate expira in iunie si noiembrie.
Este firesc ca functionarul public sa nu accepte contractul de donatie(desi este incheiat cum spuneam la notar) , ca si act de proprietate si sa solicite prezenta unuia dintre parintii sotului pentru semnatura sau sa ne trimita la notariat pentru declaratie notariala?
Mentionez ca, singura modificare aparuta din 2009 este faptul ca aceste carti de identitate expira.
Multumesc.
Am calitatea de intimat intr-un proces.
Fiind angajata intr-un hotel, intr-una din camere am gasit un pliculet de mici dimensiuni ce continea un praf alb.Fiind destul de sugestiv acest obiect am anuntat imediat serviciul de securitate al hotelului care la randul sau a anuntat politia.A doua zi , in timpul la serviciului si in cadrul hotelului am dat o declaratie in care am descris cele intamplate.Aceasta situatie s-a intamplat in luna decembrie 2014.
In luna octombrie 2015 , in urma unei citatii am constatat ca sunt intimat intr-un proces avand ca obiect confiscare specială (art.315 lit. c NCPP) cu DIICOT.
M-am prezentat in instanta, am relatat din nou cele intamplate presedintelui, procuroul a specificat ca fapta nu a existat iar solutia data a fost ca incheiere finala(dezinvestire), cererea formulata fiind neintemeiata.
Nu inteleg despre ce confiscare speciala este vorba intrucat acel obiect l-am predat la momentul gasirii , si mai mult decat atat desi la Tribunal s-a dat o decizie, petentul a facut o contestatie urmand un alt proces ca si cale de atac.
Fiind o persoana de buna credinta , de conditie modesta,mama doi copii, fara cazier, si niciodata implicata in nici un fel de probleme cu legea sunt foarte ingrijorata de intreaga situatie defapt daca situatia s-ar putea intoarce impotriva mea .
Mentionez ca la prima instanta nu am fost reprezentata de un avocat , in primul rand din considerente financiare dar si pentru ca nu sunt vinovata, decat poate doar de buna credinta.
Neavand cunostinte juridice va intreb pe Dvs daca lucrurile pot evolua in defavoarea mea la urmatoarea instanta si sa ma trezesc condamnata .
Va multumesc si astept cu mare interes raspunsul Dvs.
Am achizitionat obiecte de imbracaminte care insa nu au corespuns ca si marime.
In 24 de ore m-am prezentat in acelasi magazin pentru inlocuire produse.
Comerciantul pe langa bonul fiscal , pe care de altfel l-am si prezentat mi-a solicitat cartea de identitate si semnarea unei dispozitii de plata.
Mentionez ca obiectele erau in acceasi stare ca la achizitionare iar inlocuirea a si fost finalizata.
Este firesc insa ca inlocuirea de produse in magazin sa fie conditionata de actul de identitate si semnarea unui document de plata?