Activitate aurelsmeu

A. Contestatie la exeutare silita – am solicitat constatarea perimarii,neomunicarea cesiuni de reanta de catre institutia bancara care institutia de recuperare creante, nu a fost lamurit titlul executoriu avand vin vedere ca aesta s-a format ca urmare a unui rest de credit datorita anularii unei executarii silite si intoarcerii executarii.

Instanta de fond a admis exceptia tardivitatii formularii contestatiei la executarea silita, insasi si a celei indreptate impotriva actelor de executare emise anterior datei formularii contestatiei la executare, cu exceptia celei referitoare la perimarea executarii silite ca fiind tardiv formulate.

La apel s-a constat faptul ca incheierea executorului prin care s-a sispus suplimentarea cheltuielilor de executare si adresa deinstiintare a popririi de la data formularii in instanta a contestatiei sunt primele acte de executare emise in dosarul de executare, astfel fiind admis apelul cu exceptia perimarii deoarece conform art. 697 C. pr. civ. pentru a interveni perimarea executorul trebuia sa solicite, in scris, creditorului sa indeplineasca un act ori demers pentru continuarea executarii si cum nu s-a putut dovedi nicio solicitare cursul perimarii nu a inceput.

Ulterior executorul a emis o incheiere de suplimentare a cheltuielilor de executare si un proces verbal de situatie pentru inscrierea in cartea funciara a urmarii imobiliare a unei proprietati.

Am formulat in instanta o contestatie privind suplimentarea cheltuielilor de executare, am platit taxa judiciare de timbru aferenta sumei impusa ca suplimentare a cheltuielilor de executare, avand in vedere si faptul ca imobilul respectiv pentru care s-a facut notarea in cartea funciara a facut obiectul unei hotarari definitive care sa tina loc de act autentic privind cedarea acelui imobil si despre care creditorul cunostea fiind parte in acel proces si la data intocmirii procesului verbal de situatie hotararea care sa tina loc de act autentic era deja emisa ca definitiva ca neapelabila si nici nu cred ca a mai putea fi notata in cartea funciara.

La prima citatie mi s-a pus in vedere sa achit o taxa judiciara de timbru la valoarea totala a creditului din titlul executoriu, a solicitat reexaminarea taxei insa nu mi s-a aprobat precizandu-se ca fiind prematur ceruta.

In situatia in care intimatul a formulat intampinarea la fel ca in dosarul incheiat ma gandesc sa nu mai merg mai departe cu contestatia.

In aceasta situatie, cum ar trebui sa procedez si care ar fi consecintele:
1. Sa depun cerere de renuntare la contestatie,
2. Sa nu platesc taxa judiciara de timbru stabilita de instanta la intreaga valoare a titlului executoriu si nici contavaloarea fotocopierii dosarului de executare. (daca in dosarul privind contestatia la executare fotocoperea dosarului de executare a fost aproximativ 400 lei acum executorul a fotografiat dosarul inclusiv inainte de a fi cesionata creanta, inclusiv paginile verso – albe si barate – suma ajungand la 1500 lei fara TVA).
3. La termenul din aceasta luna sa continui in vederea lamuririi aspectelor privind taxa judiciara de timbru si a obiectului cauzei

B. Daca hotararea definitiva in dosarul privind contestatia la executarea silita mai poate fi atacata la Curtea de Apel in vederea anularii deciziei Tribunalului si rejudecarea cauzei.
C. Va multumesc

Buna ziua,

Ma confrunt cu o situatie legata de mostenirea unui teren extravilan si plata impozitului pe acest teren.
Urmare a unui partaj judiciar care a avut ca obiect un TDP mi se stabileste prin sentinta publica definitiva si irevocabila, in luna martie 2014, un teren extravilan de 10000 mp. Dreptul mi-a fost stabilit ca fiind unic mostenitor al mamei mele, decedata in anul 2011, mentionata in TDP alaturi de sora sa, ambele mentionate ca mostenitoare a titularului TDP. (pentru sora mamei mele au participat 3 nepoti de-ai sai, unul dintre ei fiind chiar reclamantul – a solicitat partajul judiciar).
M-am prezentat la Primaria din localitate unde am depus o copie de pe sentita si am solicitat inscrierea mea pe ROL in Registrul agricol.
In luna iulie am solicitat Primariei constituirea unei comisii care sa delimiteze terenul. Totul s-a facut in prezenta mea primind si un exemplar din Procesul verbal intocmit in urma masuratorilor.
Cand am vrut sa platesc impozitul pe terenul agricol de la data inscrierii pe ROL mi s-a spus ca trebuie sa platesc impozit retroactiv din 2006.
Nu stiu daca aceasta impunere este mentionata in Codul de procedura fiscala, modificat si daca chiar trebuie platit retroactiv impozit pe un teren care efectiv anterior partajului nu a fost al meu, chiar daca sa spunem ca o perioada inainte de deces mama mea cred ca l-a cultivat (perioada 2007- 2011), chiar daca nu era efectiv pe numele ei.
Dobandirea prin partaj judiciar chiar a terenului pe pare mama mea il lucrase este o coincidenta.
Nu – mi amintesc ca mamei mele sa i se impuna impozit pe acest teren pana in anul 2011 cand a decedat, mai ales ca platea in fecare an impozit pe casa in care locuia, terenul intravilan aferent si alt teren extravilan pe care-l avea intr-un alt sat, aceeasi comuna, aceeasi Primarie.
Care este incadrarea legala a celor mai sus aratate si care se rezuma la urmatoarele intrebari:
1. In urma partajului am devenit proprietar cu efect retroactiv de la momentul dobandirii proprietatii de catre coproprietari, in cazul de fata daca mama mea nu a fost efectiv proprietara se poate spune ca efectul retroactiv se considera de la decesul mamei?.
2. Daca prin succesiune se preia si activul si pasivul defunctului?.
3. Daca se impune si o perioada de prescriptie - care este aceasta perioada pentru creante bugetare ?
Cu stima,

Buna ziua,

Solicit sprijin in lamurirea unor aspecte aparute in urma unei sentinte civile definitive si irevocabile care a avut ca obiect partajul judiciar a unor suprafete situate in intravilan si extravilan inscrise intr-un Titlu de proprietate.
Iata aspectele:
1. Titlu de proprietate din anul 1997. Titularul decedat;
2. In Titlu de proprietate sunt mentionate ca mostenitoare 2 fiice, intre timp, ambele decedate;
3. Mostenitorii legali ai celor doua fiice nu se inteleg cu privire la iesirea din indiviziune, unul dintre mostenitorii legali (sa-l nominalizam A) introduce actiune in instanta care se judeca.
4. Pe timpul procesului Judecatoria numeste un expert care face masuratorile necesare si propune variante de partajare;
5. Se pronunta sentinta civila, fiecarui mostenitor revenindu-i ½ din suprafetele inscrise in Titlu de proprietate, sentinta care ramane definitiva si irevocabila;
6. Mostenitorului legal (nominalizat B) i se atribuie un teren situat in intravilan care in Titlu de proprietate este inscris 1700 mp, iar in sentinta civila 1442 mp asa cum a rezultat din masuratorile expertului;
7. Mostenitorul B depune actele la primarie pentru inscrierea pe ROL, dar pentru ca vecinatatea dinspre EST nu este delimitata cu niciun gard solicita in scris primariei constituirea unei comisii pentru stabilirea vecinatatii (nu stiu daca este bine spus – granituire);
8. Din documentarea la fata locului mostenitorul B afla ca diferenta de la 1442 mp dim masuratori pana la 1700 din Titlu de proprietate rezulta din faptul ca celalalt vecin (dinspre VEST) si-ar fi mutat gardul in interiorul acestui teren pentru a putea folosi o fantana (acum fantana este la el in curte);
9. La registrul agricol al primariei un functionar spune ca ar trebui facute masuratorile astfel incat vecinul sa-si mute gardul la loc si sa se masoare 1700 mp asa cum este trecut in T.D.P., iar celalt functionar spune ca trebuie masurat asa cum scrie in sentinta civila.
Va adresez rugamintea de a analiza situatia mai sus prezentata pentru a primi un raspuns avizat cu privire la modul de efectuare a masuratorilor comisiei in vederea stabilirii vecinatatii.
Daca mostenitorul B solicita ca si diferenta dintre masuratori si cea mentionata in T.D.P. sa-i revina (sa se intregeasca suprafata inscrisa in T.D.P.) cum se procedeaza?
Va multumesc.
Cu stima,
Aurel SMEU

Buna ziua,
Un agent economic cu capital integral privat are sediul social in localitatea A pentru care i s-a eliberat Certificatul constatator prin care se atesta faptul ca in baza declaratiei pe proprie raspundere indeplineste conditiile de functionare specifice, conform caruia activitatea declarata se incadreaza in clasa CAEN specifica activitatii desfasurate.
Acest angajator isi desfasoarta activitatea atat in localitatea in care are sediul social (localitatea A), dar si in alte 3 localitati din judete diferite (localitatea B - punct de lucru, localitatile C si D - sucursale)
Pentru punctul de lucru si sucursalele fiind dezmembraminte fara personalitate juridica sunt inregistrate in Registrul Comertului din judetul in care functioneaza si detin certificat constatator pentru activitatile pe care le desfasoara.
Sucursala din localitatea D are sediul la o adresa cu Certificatul constatator specific activitatilor, dar mai desfasoara unele activitati in mai multe locatii (pe durata unor contracte de prestari servicii). Deasemenea, datorita numarului mai mare de autovehicule, coloana auto (platforma de parcare a autovehiculelor) este dislocata la o alta adresa in aceeasi localitate.
La ultimul control ITM - privind activitatea SSM - mi s-a cerut certificatul constatator pentru locatia cu parcul auto.
Intrebare: Cum sunt considerate locatiile aferente sucursalei si daca este nevoie de o alta autorizatie de functionare (certificat constatator) decat cea a sucursalei cu adresa la care este inregistrata?
Cu multumiri,

Buna ziua,
Va rog sa ma ajutati in descifrarea unor acte care implica a fi sau a nu fi mostenitorul unor bunuri imobile mentionate intr-un Titlu de proprietate
1. Titlul de proprietate a fost emis in anul 1997
2. Titularul titlui de proprietate decedat la data emiterii titlului respectiv
3. Doi frati - Mostenitorii defunctului mentionati pe titlu de proprietate - la randul lor decedati
4. Urmasii mostenititorilor nu s-au inteles in fata notarului pentru stabilirea mostenirii fiecaruia
5. Unul dintre urmasi solicita in instanta partaj judiciar
6. Urmasul (fiul unuia dintre mostenitori) care a solicitat partajul judiciar depune in instanta si un Certificat de mostenitor din anul 1979 (in urma decesului titularului titlului de proprietate) prin care la data respectiva celalat mostenitor renunta la impartirea masei succesorate - bunuri mobile: un libret CEC cu o anumita valoare
Va rog sa-mi spuneti daca mai are rost sa ma prezint in instanta in calitate e parat daca mama mea in calitate de urmas al mostenitorului in anul 1979 a renuntat la mostenirea acelui libret CEC.
Am inteles ca renuntand (strain de succesiune) la un moment dat nu mai ai niciun drept la urmatoarele eventuale mosteniri - in cazul de fata Titlu de proprietate -

La emiterea Titlului de proprietate nu s-a tinut cont sau nu s-a stiut de acel Certificat de mostenitor?
Titlu de proprietate a fost emis in baza unei adeverinte de punere in posesie eliberata de Primarie, oare nu s-a stiut sau nu s-a cerut acte care sa lamureasca ce aveau ei in evidenta in Registru agricol
La stabilirea partajului judiciar se tine seama de dreptul de proprietate reconstituit si mentionat in titlu de prorietate ne luandu-se in considerare alte acte emise inaintea emiterii Titlului de proprietate?
Mai este ceva de facut?

Cu multumiri,

Buna seara,
Indraznesc sa va supun atentiei un caz de partaj judiciar care se tot amana de la o luna la alta si care nu-l pot intelege deoarece nu am cunostinte juridice, nu stapanesc termenii care se uziteaza in asemenea situatii - Legea 18/1991.
Pentru o mai buna prezentare a lucrurilor postarea mea o sa fie mai lunga si-mi cer scuze daca nu am stiut sa prezint lucrurile cat mai pe scurt.
1. Exista un Titlul de proprietate datat aprilie 1997 prin care doua surori Gheorghita si Maria, mosteniroare ale defunctului Ion (tatal lor) primesc in proprietate prin reconstituirea dreptului de proprietate, pe raza localitatii ultimului domiciliu al defunctului Ion, o suprafata de 3 ha si 4500 mp din care suprafata in extravilan= 3 ha si 1848 mp si o suprafata in intravilan (teren arabil, vie, constructie) = 2652 mp.
2. Prin casatorie Gheorghita isi are domiciliul in alta localitate si ca urmare a decesului sotului acesteia, ulterior si a decesului acesteia, fiica sa Mioara ramane unic mostenitor conform Certificatului de mostenitor eliberat in anul 2011 de catre Notariat.
3. Prin casatorie Maria ramane la domiciliul tatalui sau Ion, are un fiu Florin care la randul sau are 3 copii. Decedand pe rand Maria, sotul acesteia, fiul lor Florin si sotia acestuia, pentru succesiune se prezinta cei 3 nepoti ai Mariei.
4. Nu s-a facut iesirea din indiviziune printr-un act de partaj voluntar, si astfel Mioara sa se prezinte la Notariat pentru inscrierea unui supliment la Certificatul de mostenitor pe care deja il are, insa unul dintre cei 3 nepoti ai Mariei cheama in judecata in calitate de reclamant pe ceilalti 2 frati ai sai in calitate de parati, dar si pe Mioara tot in calitate de parata si solicita partaj judiciar.
5. La dosar reclamantul depune in afara de Titlul de proprietate urmatoarele acte care la prima vedere au legatura cu inscrisurile in Titlul de proprietate, asfel:
- certificat de mostenitor din anul 1987 in urma decesului mamei celor doua surori Gheorghita si Maria, masa succesorala constituind-o la acea data imobilul compus in intregime din teren loc de casa in suprafata de 250 mp si o casa din caramida prin care se stabileste ca mostenitor Maria, cealalta sora Gheorghita , dar si un frate Florea renuntad devenind straini de succesiune prin neacceptare.
- o sentinta civila din anul 2011 a Judecatoriei orasului de domiciliu al reclamantului prin care imobilul si cei 250 mp teren loc de casa sunt supuse unei invoieli intre cei 3 frati, consfiintind o tranzactie prin care unul dintre frati (reclamantul in cazul nostru) plateste o suma de bani celorlalti 2 frati.
(Prin sentinta, instanta a constatat decat o tranzactie cu privire la o casa si 250 mp, dar nu sunt constatate calitati de mostenitor pentru nici unul din urmasii Mariei).
- un certificat de mostenitor pentru succesiunea imobilului de domiciliu al parintilor ceor 3 frati situat in orasul de domiciliu al reclamantului.
6. Ulterior, relamantul depune suscesiv la termenele sedintelor publice alte documente, astfel:
- un testament din anul 1952 prin care mama celor doua surori Gheorghita si Maria lasa drept mostenire un imobil si aproximativ 1700 mp teren, fiicei sale Maria. Ulerior imobilul este demolat, iar cei 1700 mp teren intravilan figureaza in Titlul de proprietate ca teren arabil situat in intravilan.
7. Atunci cand Mioara, mostenitoarea mamei sale Gheorghita solicita impartirea in cota de 1/2 din suprafetele mentionate in Titlul de proprietate, precizand si unele terenuri pe care le doreste sa fie trecute in dreptul ei de mostenire in caz contrar instanta sa se hotarasca in urma unei expertize judiciare, reclamantul prezinta o Precizare prin care arata ca suprafata de 250 mp teren intravilan a apartinut bunicii sale Maria ca urmare a Certificatului de mostenitor din anul 1987si ca in conformitate cu acesta Gheorghita este straina de succesiune prin neacceptare si mai face precizarea ca mai mult acel teren i-a fost atribuit si prin sentinta civila din anul 2011, iar suprafata de 1700 mp teren arabil i-a fost lasata prin testamentul din anul 1952 de strabunica lui, bunicii sale Maria. Se mai mentioneaza in precizare ca Mioara detine calitatea de colateral privilegiat fiind inlaturata de la mostenire de catre descendenti conform principiului prioritatii clasei de mostenitori (art 669 – 675 C.civ)
8. Acum reclamantul depune la dosar si un arbore genealogic dar care nu vad ce legatura are cu cauza in discutie

Mentionez faptul ca la eliberarea Titlui de proprietare nu s-a facut nicio precizare cu privire la certificatul de mostenitor din anul 1987 si nici de testamentul din anul 1952, terenurile si casa din acele documente se regasesc in Titlul de proprietate.

M-am adresat cu documentele mai sus mentionate unui notar care mi-a spus ca certificatul de mostenitor din anul 1987 si testamentul din anul 1952 nu mai au valoare si ca Titlul de proprietate este de baza. (ca inaine de 1989 se trecea in cerificatul de mostenitor o suprafata de 250 mp indiferent de suprafata locului de casa)

Daca rezulta clar ca Mioara este mostenitoarea mamei sale Ghiorghita si ca reclamantul este mostenitorul bunicii sale Maria, (nu stiu daca prin documentele prezentate rezulta acest lucru sau daca trebuie facuta succesiunea dupa Maria) pe Titlul de proprietate datat aprilie 1997 prin care cele doua surori Gheorghita si Maria, mosteniroare ale defunctului Ion (tatal lor) primesc in proprietate prin reconstituirea dreptului de proprietate, pe raza localitatii ultimului domiciliu al defunctului Ion terenurile situate in intravilan si extravilan mentionate in titlul de proprietate mai sus mentionat, nu trebuie sa se ia in considerare aceasta stare de fapt?
Si daca ca partile nu s-au inteles cu cu privirte la impartirea acelor terenuri instanta nu trebuie sa hotarasca in baza unei expertize judiciare?
Atata timp cat titlul de proprietate este valabil, cota este de 1/2 pentru fiecare proprietar?
Titlul de proprietate face trimitere la defunctul Vrejoiu Ion si mostenitoarele acestuia Gheorghita si Maria si deci in functie de legatura cu el se stabilesc cotele din titlu, pe cand in toate documentele prezentate de reclamant se face trimitere la Guinea Anastasia mama celor doua surori Gherorghita si Maria cu toate ca terenurile din acele documente se regasesc in titlu de proprietate.
Va multumesc anticipat
Cu deosebita consideratie,

Precizare: cele doua surori A si B sunt fiicele titularului TP
Pentru Persoana B s-a facut o succesiune, dar pentru masa succesorala provenita din alta mostenire ( pe linie paterna a mostenitoarei) care nu are nicio legatura cu TP in cauza
Pentru persoana A nu s-a facut succesiune deoarece singurul fiu al acesteia a decedat la scurt timp. Copii acestuia au mostenit doar partea parintilor lor si din cate inteleg eu nici unul nu poate acum sa faca dovada ca este mostenitor al persoanei A

Buna seara,
Dupa 1990 se emit titluri de proprietate. Titularul era decedat, pe titlu sunt trecute 2 surori A si B, in viata la acea data.
Nu s-a facut partaj voluntar, succesiune, ulterior cele doua surori au decedat.
Din partea surorii A - un fiu care a decedat si el, dar are 3 copii in viata (stranepoti ai titularului titlului de proprietate, nepoti ai surorii A)
Din acte unul din cei trei frati dovedeste ca este unic mostenitor al tatalui sau decedat (fiul suroriiA), ceilalti 2 frati renuntand atunci cand s-a facut succesiunea pentru bunurile parintilor lor.
Din partea surorii B - 2 fiice, din care una decedata, cealalta dovedeste prin certificat de mostenitor ca este unica mostenitoare a surorii B (o alta mostenire pentru bunurile imobile din partea parintilor (sora B - mama - si tatal acesteia).
Unul dintre stranepoti in calitate de reclamant (cel care dovedeste ca este mostenitor al parintilor sai) cheama in judecata in calitate de parati pe cei doi frati ca stranepoti ai titularului titlului de proprietate si nepoti ai surorii A si pe fiica surorii B ,ca nepoata a surorii A, fara a mentiona nimic despre sora B
Intrebari:
1. Cum se va judeca (face) succesiunea. Se invoca titularul titlului de proprietate si se imparte la 4?
2. Se considera cele doua surori A si B mostenitoare de drept si la succesiune vin mostenitorii in parte pentru fiecare sora A si B?- se imparte la 2, jumatate pentru mostenutorul (mostenitorii ) surorii A si jumatate pentru mostenitoarea surorii B?
3. Daca nu se ajunge la o intelegere se face o expertiza si fiecarui lot i se atribuie o valoare?
4. Functie de valoarea fiecarui lot intravilan si extravilan acestea se impart in mod egal sau se stabileste valoarea ce revine fiecaruia si functie de valoarea loturilor se impart astfel incat fiecaruia sa i se atribuie ca mostenire loturi mai multe sau mai putine, dar a caror valoare insumata sa fie egala pentru fiecare mostenitor in parte?
Va multumesc,

detin un certificat de mostenitor pentru bunurile imobile ramase in urma decesului parintilor (la succesiune urmasii surorii mele decedate au renuntat)
dupa un timp am constat ca mama mea mai detinea impreuna cu o sora a sa alte bunuri imobile mentionate intr-un titlu de proprietate - cele doua fiind mentionate in acel titlu de propritate ca urmase ale titularului de drept (tatal lor decedat la data acordarii acelui titlu de proprietate)
Acum la succesiunea pentru bunurile mentionate in acel titlu de proprietate se vor prezenta urmasii surorii mamei mele si eu ca mostenitor al mamei mele sau si urmasii surorii mele care la succesiunea mai sus mentionata au renuntat.