Activitate ELENUTA CIOBANU

[ link extern ]

[ link extern ]

a aparut in 25.06.2009 pe site-ul mfinante.ro

1. În cazul achiziţionării carburanţilor auto pe bază de bon fiscal, bonurile sunt documente justificative care stau la baza înregistrării cheltuielilor în contabilitate dacă sunt ªtampilate si au înscrise denumirea cumpărătorului si numărul de înmatriculare a autovehiculului.
2. (1) Bonurile fiscale emise cu aparatele de marcat electronice fiscale în baza Ordonantei de urgentă Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările ci completările ulterioare, sunt documente care atestă efectuarea plătii se anexează la Registrul de casă.
(2) Înregistrarea în contabilitate a bunurilor achizitionate sau a serviciilor prestate, achitate cu numerar sau card bancar, pe bază de bon fiscal, se poate efectua în următoarele conditii:
(i) entitatea solicită furnizorului factura aferentă bunurilor livrate sau serviciilor prestate, având ca anexă bonul fiscal emis de aparatul de marcat electronic fiscal;
sau
ii) entitatea justifică cheltuielile efectuate fie prin documente care atestă intrarea în gestiune a bunurilor achizitionate, fie cu alte documente cum sunt: ordin de deplasare, decont de cheltuieli, la care se anexează bonul fiscal, documentele respective fiind aprobate de persoana care autorizează efectuarea acestor cheltuieli. În cazul utilizării decontului de cheltuieli, documentul utilizat este „Decont de cheltuieli - cod 14-5-5" aprobat prin Ordinul ministrului economiei si finantelor nr 3512/2008 privind documentele financiar-contabile, care va fi adaptat în mod corespunzător pentru decontări interne.
3. Deducerea taxei pe valoarea adaugată se exercită pe baza documentelor stabilite prin Titlul VI al Codului fiscal.
În functie de programele informatice utilizate, operatorii economici vor efectua evidentierea achizitiilor în contabilitate cu respectarea atât a reglementărilor contabile, cât si a prevederilor legale privind regimul TVA.


deci se justifică cheltuielile in aplafonul de 100 roni, efectuat fie prin documente care atestă intrarea în gestiune a bunurilor achizitionate, fie cu alte documente cum sunt: ordin de deplasare, decont de cheltuieli, la care se anexează bonul fiscal, documentele respective fiind aprobate de persoana care autorizează efectuarea acestor cheltuieli.

[ link extern ]

1. În cazul achiziţionării carburanţilor auto pe bază de bon fiscal, bonurile sunt documente justificative care stau la baza înregistrării cheltuielilor în contabilitate dacă sunt ªtampilate si au înscrise denumirea cumpărătorului si numărul de înmatriculare a autovehiculului.
2. (1) Bonurile fiscale emise cu aparatele de marcat electronice fiscale în baza Ordonantei de urgentă Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările ci completările ulterioare, sunt documente care atestă efectuarea plătii se anexează la Registrul de casă.
(2) Înregistrarea în contabilitate a bunurilor achizitionate sau a serviciilor prestate, achitate cu numerar sau card bancar, pe bază de bon fiscal, se poate efectua în următoarele conditii:
(i) entitatea solicită furnizorului factura aferentă bunurilor livrate sau serviciilor prestate, având ca anexă bonul fiscal emis de aparatul de marcat electronic fiscal;
sau
ii) entitatea justifică cheltuielile efectuate fie prin documente care atestă intrarea în gestiune a bunurilor achizitionate, fie cu alte documente cum sunt: ordin de deplasare, decont de cheltuieli, la care se anexează bonul fiscal, documentele respective fiind aprobate de persoana care autorizează efectuarea acestor cheltuieli. În cazul utilizării decontului de cheltuieli, documentul utilizat este „Decont de cheltuieli - cod 14-5-5" aprobat prin Ordinul ministrului economiei si finantelor nr 3512/2008 privind documentele financiar-contabile, care va fi adaptat în mod corespunzător pentru decontări interne.
3. Deducerea taxei pe valoarea adaugată se exercită pe baza documentelor stabilite prin Titlul VI al Codului fiscal.
În functie de programele informatice utilizate, operatorii economici vor efectua evidentierea achizitiilor în contabilitate cu respectarea atât a reglementărilor contabile, cât si a prevederilor legale privind regimul TVA.


este foarte clar aici . le folosim ca si pana acum in plafonul de pana la 100 roni. justifică cheltuielile efectuate fie prin documente care atestă intrarea în gestiune a bunurilor achizitionate, fie cu alte documente cum sunt: ordin de deplasare, decont de cheltuieli, la care se anexează bonul fiscal, documentele respective fiind aprobate de persoana care autorizează efectuarea acestor cheltuieli.

succes

Va solicitam clarificarea urmatoarelor probleme intalnite in teritoriu ca urmare a modificarilor intervenite cu aparitia Ordinului Ministerului Economiei si Finantelor nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 870 din 23.12.2008 si care a intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2009.
Ulterior aparitiei acestui ordin a fost emisa si Hotararea nr. 105 din 18/02/2009 privind abrogarea Hotararii Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si a normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora.
Pentru înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor pentru bunuri si servicii care se incadreaza pana in plafonul de 100 lei , s-a solicitat de la ceilalti agentii economici - furnizori de bunuri sau de servicii - sa emita factura fiscala în conformitate cu prevederile art. 155 alin. (9) . Avand in vedere prevederile art. 155 alin. (9) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, la acest articol se face referire la exceptia de la dispozitiile alin. (5), prin care" se pot intocmi facturi simplificate in cazurile stabilite prin norme. Indiferent de situatie, trebuie ca facturile emise in sistem simplificat sa contina cel putin urmatoarele informatii:

a) data emiterii;

b) identificarea persoanei impozabile emitente;

c) identificarea tipurilor de bunuri si servicii furnizate;

d) suma taxei de achitat sau informatiile necesare pentru calcularea acesteia. "

Nu pot sa va precizez modul cum reactioneaza lumea cand soliciti de ex. la papetarie, vulcanizare, pentru protocol, la spalatorie, scule si unelte de uz gospodaresc, sau pentru orice alt serviciu efectuat de un agent economic pentru înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor pentru bunuri si servicii care se incadreaza pana in plafonul de 100 lei .

Revizuind legislatia si modul cronologic cum s-a derulat avem urmatoarea situatie:
HG 831/1997 a fost abrogata prin HG 105/18.02.2009. HG 831/1997 a fost modificata prin ordinul 293/2006 (care modifica OMFP 1714/2005)... Intrebarea mea e daca acest ordin 1714 nu mai e in vigoare atunci toate conditiile supuse spre aplicare in aceasta nu mai sunt aplicabile. Nu mai e conditia necesara de a emite/ primi bonuri fiscale emise de aparatele de marcat electronice fiscale numai ca documente de înregistrare a platilor în Registrul de casa . Nu mai e plafonul impus la bonul fiscal emis/ primit conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999, republicata, cu
modificarile ulterioare, a carui valoare totala este de pâna la suma de 100 lei (RON) inclusiv.

OMFP 293/2006 modifica OMFP 1714/2005 care se refera la aplicarea HG 831/1997.

Deci HG 105/2009 abroga HG 831/1997, a carei aplicabilitate este reglementata prin OMFP 1714/2005, modificat prin OMFP 293/2006. avand in vedere ca HG 831 s-a abrogat, fiind actul normativ principal, rezulta ca si prevederile OMFP 1714 nu mai produce efectele

SAU

Daca ordinul 1714/2005 este in vigoare atunci conform prevederilor art 1 alin(2) lit. d cheltuielile de pe bonurile fiscale cu valoare sub 100 lei pot fi deduse fara factura daca bonul fiscal este stampilat de catre furnizor si daca are inscris pe el denumirea cumparatorului si CUI cumparator.
Bonurile fiscale sunt reglementate de OUG 28/1999, nu de HG 831, iar O.1714/2005 si ulterior O.293/2006, modifica si HG 831, intradevar dar si OUG 28/1999. ...
Deci, daca s-a abrogat HG 831, nu inseamna automat ca O1714 si O 293 devin caduce si cu atat mai putin ca bonurile fiscale sub 100 lei si neinsotite de factura, nu mai sunt deductibile dpdv al cheltuielii...

Nu discut principiul de deducere al TVA-ul si nici deductibilitatea bonuri fiscale pentru combustibil. Este reglementat de Codul fiscal - L.571/2003 art.155 in clar.

De fapt societatea a cheltuit acei bani, dar nu a solicitat factura fiscala pentru o suma asa de mica, dar cand ele se aduna....e greu sa interpretezi profitul sau pierderea reala.

Deci daca iau bonul fiscal fara factura in ce situatie suntem la inregistrarea lor in contabilitate ( registru de casa, justificare cheltuiala)

Ce se intampla cu un bon fiscal mai mare de 100 ron , care nu este de combustibil sau taxi, pentru care nu am reusit sa iau factura fiscala, si pe care vreau sa il inregistrez in contabilitate numai pentru a justifica banii din casa; nu ma intereseaza sa deduc TVA-ul la acest bon pentru ca iar nu stiu daca mai e acel plafon sau nu impus.

Conform Ordinului Ministerului Economiei si Finantelor nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile la punctul 9 se precizeaza : ’’Regimul juridic al documentelor in forma electronica, ce contin date privind operatiunile economice de schimb sau vanzare de bunuri ori servicii intre persoane care emit si primesc facturi, bonuri fiscale sau chitante in forma electronica, este stabilit de Legea nr. 260/2007 privind inregistrarea operatiunilor comerciale prin mijloace electronice.
Facturile si chitantele in forma electronica, emise fara indeplinirea conditiilor prevazute de legea mai sus mentionata, nu au calitatea de document justificativ, in intelesul prevederilor Legii nr. 82/1991, republicata. ’’( si daca observ eu bine nu se mai face nici o precizare cu referire la bonurile fiscale - e clar ca ele sunt recunoscute fiscal prin omologarea lor de cele doua institutii abilitate : Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii si Ministerului Finantelor Publice)

In legea la care se face referire cu nr. 260/2007 privind inregistrarea operatiunilor comerciale prin mijloace electronice gasim la art 1 : « prezenta lege stabileste regimul juridic al documentelor in forma electronica ce contin date privind operatiunile economice de schimb sau vanzare de bunuri sau servicii intre persoane care emit si primesc facturi, bonuri fiscale sau chitante in forma electronica.
(2) Facturile, bonurile fiscale si chitantele in forma electronica constituie documente justificative in intelesul Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata.»

Casa de marcat este cumparata de la un agent economic autorizat de Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii si fiscalizata prin intermediul Ministerului Finantelor Publice. Deci este bonul fiscal emis conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999, de aparatul de marcat electronic fiscal- respectiv casa de marcat- un document justificativ care intruneste conditiile impuse mai sus ?De ce ar fi recunoscut fiscal pentru cel care inregistreaza venitul si nu si pentru cel care inregistreaza cheltuiala, atata timp cat memoria fiscala pastraza informatia respectiva.

In OUG nr.28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale la art. 4. – alin (1) se precizeaza : Bonul fiscal este documentul emis de aparatul de marcat electronic fiscal, care trebuie sa cuprinda cel putin: denumirea si codul fiscal ale agentului economic emitent; adresa de la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal; logotipul si seria fiscala ale aparatului; numarul de ordine; data si ora emiterii; denumirea fiecarui bun livrat sau serviciu prestat; pretul sau tariful unitar; cantitatea; valoarea pe fiecare operatiune, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, cu indicarea cotei de taxa; valoarea totala a bonului, inclusiv taxa pe valoarea adaugata; valoarea totala a taxei pe valoarea adaugata pe cote de taxa, cu indicarea nivelului de cota; valoarea totala a operatiunilor scutite de taxa pe valoarea adaugata, precum si valoarea altor taxe care nu se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, daca este cazul.

Mai e nevoie sa revenim asupra legislatiei cu privire la casele de marcat fiscale ca sa putem sa ne incadram din punct de vedere fiscal asupra recunoasterii acestor documente asa cum se face referire la art 1 alin 2 din legea nr. 260/2007 ? Dar acel articol nu spune acest lucru oare ?

Pentru impozitele cuprinse la poziţiile 2-4 din Nomenclatorul obligaţiilor de plată la bugetul de stat prevăzut în anexa nr. 15, formularul se completează astfel:
Rândul 1 "Suma datorată": se înscrie suma reprezentând impozitul pe profit datorat pentru perioada de raportare, calculată ca diferenţă între impozitul pe profit datorat, cumulat de la începutul anului, la sfârşitul perioadei de raportare şi impozitul pe profit datorat, cumulat de la începutul anului, la sfârşitul perioadei precedente celei de raportare, în situaţia în care pe cumulat în perioada de raportare s-a înregistrat profit impozabil.
Rândul 2 "Suma de plată": se înscrie suma de la rândul 1.
În situaţia în care în perioada de raportare s-a înregistrat pierdere fiscală sau scăderea profitului impozabil, la rândurile 1 şi 2 din formular se va înscrie cifra 0 (zero).

pai, una din solutii o stim singuri.

e ca atunci cand vrei sa slabesti. ce faci. manaci mai putin, mai sanatos, mai atent. nu inseamna neaparat ca poti cheltui mai putin in acest sens. deci nu putem decat sa mai diminuam din cheltuieli. e clar asta. dar nici sa platim un impozit forfetar cu ochii inchisi si de fapt sa aducem de acasa ca sa platim acest lucru.

apoi. daca ne-am organiza cu totii pe aceiasi linie sa facem toate lucrurile "la vedere" cred ca ar fi iar mai bine.

stiu ca urmarim alte modele pe care le-au aplicat altii, dar sa le aplicam pe cele care sunt bune si care sunt viabile la noi in tara.

sa fim atenti si la cei din jur. sa respectam termenele de plata, principii, conventii, tratamente si cate mai cititm pentru a aplica corect legea, sa ne schimbam modul de gandire si sa intelegem de fapt aceasta competitie de piata care a dus la aparitia crizei, sa analizam mai bine lucrurile care le facem si daca toate sunt necesare. ce-ar fi sa nu mai vindem clientului care nu mi-a achitat de demult. nu mai vand pur si simplu. raman cu un client in minus. dar si cu banii mei investiti mai bine. gata.

si nici timp de dezbateri filozofice nu prea e timp. cred ca e bine sa ne apucam de treaba serios. si constient sau inconstient sa realizam ca nu mai e timp de huzurit pentru nimeni.

vreau sa-l stiu si eu pe acela care nu munceste mai mult " ca inainte". vreau sa-l stiu si eu pe acela care nu s-a adaptat unei noi situatii. ca toti am trecut printr-un" pas inainte".

daca internetul a devenit solutia pentru multe lucruri inseamna ca tot acolo vom gasi in continuare un ajutor. nu stiu ce sa zic. atat de multi nu stiu sa foloseasca calculatorul. dar sa mai si intre pe internet "sa navigheze".

de cand ma stiu toate lucrurile le-am facut cu pasi mici. cu credit bineinteles am inaintat si am cumparat ce imi trebuia . creditul este speranta noastra in continuare. dar "cel performant", care se intoarce in timp la mine.

si sa fac rezerve pentru mine tot asa. si-n lei si in valuta. ca nu se stie.

ca doar n-o sa vina alta criza.:)

numai daca sunt indeplinite conditiile cerute de O.U.G. nr. 158/2005.

Beneficiarii dreptului de concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului sunt persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii acestuia, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
In aceasta perioada se suspenda plata salariului, prin salariu intelegand salariul de baza, indemnizatii, sporuri si adaosuri (art. 155 din Codul muncii). In schimb, se plateste o indemnizatie care reprezinta 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat, care se suporta din fondul de salarii. Deci obtine venituri impozabile. Numai daca s-a respectat conditia de mai sus ramane valabila conditia acordarii .

daca fac parte din salariati cu carte de munca. doar activitatea se restrange pentru toti , nu?

Potrivit art. 68 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, prin concediere colectiva se intelege concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, din unul sau mai multe motive care nu tin de persoana salariatului, a unui numar de:
a) cel putin 10 salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati mai mult de 20 de salariati si mai putin de 100 de salariati;
b) cel putin 10% din salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati cel putin 100 de salariati, dar mai putin de 300 de salariati;
c) cel putin 30 de salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati cel putin 300 de salariati.
La stabilirea numarului efectiv de salariati concediati colectiv se iau in calcul si acei salariati carora le-au incetat contractele individuale de munca din initiativa angajatorului, din unul sau mai multe motive, fara legatura cu persoana salariatului, cu conditia existentei a cel putin 5 concedieri.
Potrivit art. 81 din Contractul colectiv la nivel national pentru anii 2007-2010 (acesta numai in conditiile in care nu aveti incheiat un contract colectiv la nivel de ramura), la aplicarea efectiva a reducerii de personal, dupa reducerea posturilor vacante de natura celor desfiintate, masurile vor afecta in ordine:
a) CIM ale salariatilor care cumuleaza doua sau mai multe functii, precum si ale celor care cumuleaza pensia cu salariul;
b) CIM ale persoanelor care indeplinesc conditiile de varsta standard si stagiu de cotizare si nu au cerut pensionarea in conditiile legii;
c) CIM ale persoanelor care indeplinesc conditiile de pensionare la cererea lor.
La luarea masurii de desfacere a CIM pentru motive ce nu tin de persoana salariatului vor fi avute in vedere urmatoarele criterii minimale:
a) daca masura ar putea afecta doi soti care lucreaza in aceeasi unitate, se desface contractul de munca al sotului care are venitul cel mai mic, fara ca prin aceasta sa se poata desface contractul de munca al unei persoane care ocupa un post nevizat de reducere;
b) masura sa afecteze, mai intai, persoanele care nu au copii in intretinere;
c) masura sa afecteze numai in ultimul rand pe femeile care au in ingrijire copii, barbatii vaduvi sau divortati care au in ingrijire copii, pe intretinatorii unici de familie, precum si pe salariatii, barbati sau femei, care mai au cel mult 3 ani pana la pensionare la cererea lor.
In cazul in care masura desfacerii CIM ar afecta un salariat care a urmat o forma de calificare sau de perfectionare a pregatirii profesionale si a incheiat cu unitatea un act aditional la contractul de munca, prin care s-a obligat sa presteze o activitate intr-o anumita perioada de timp, administratia nu-i va putea pretinde acestuia despagubiri pentru perioada ramasa nelucrata pana la implinirea termenului, daca masura desfacerii contractului de munca nu-i este imputabila.
Cand doua sau mai multe persoane salariate sunt in aceeasi situatie, disponibilizarea se va face cu consultarea sindicatelor. sunt multe etape de parcurs:
1. Consultarea cu sindicatul/reprezentantii salariatilor
2. Notificarea Inspectoratului Teritorial de Munca
3. Emiterea deciziilor individuale de concediere.

SOMAJ TEHNIC sau suspendarea contractului de munca din motive economice, tehnologice, structurale sau similare

Reglementari:
- art. 53 din Codul muncii;
- art. 43 din Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007 - 2010.
In aceasta perioada se suspenda plata salariului, prin salariu intelegand salariul de baza, indemnizatii, sporuri si adaosuri (art. 155 din Codul muncii). In schimb, se plateste o indemnizatie care reprezinta 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat, care se suporta din fondul de salarii.
In schimbul asigurarii platii indemnizatiei, salariatii raman la dispozitia angajatorului, care are oricand posibilitatea de a dispune reinceperea activitatii.

OUG nr. 28 / 2009 aduce si facilitati fiscale pentru angajati si angajatori.

Astfel pe durata intreruperii temporare a activitatii angajatorului prevazuta la art. 53 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, dar nu mai mult de 3 luni, angajatorul si salariatii sunt scutiti de la plata urmatoarelor contributii de asigurari sociale datorate atat de angajatori, cat si de salariatii care beneficiaza de indemnizatia de minimum 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat:

- contributia de asigurari sociale;
- contributia de asigurari pentru somaj;
- contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale;
- contributia la fondul de garantare pentru plata creantelor salariale;
- contributia pentru asigurari sociale de sanatate
- contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate.

Pe durata in care se aplica scutirea de la plata contributiilor de asigurari sociale prevazute de OUG nr. 28 / 2009 salariatii isi pastreaza calitatea de asigurat. Astfel ca pentru stabilirea si calculul drepturilor prevazute de Legea nr. 76 / 2002 si de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale se va utiliza salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata.

Totodata indemnizatiile platite salariatilor de catre angajator, de minimum 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat, platite din fondul de salarii, pe durata intreruperii temporare a activitatii angajatorului prevazuta la art. 53 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, nu sunt incluse in veniturile salariale si sunt scutite pentru o perioada de cel mult 3 luni in anul 2009 la plata impozitului pe venit prevazut de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.