Activitate Luci321

Hotărârea ce soluționează cererea de reexaminare a timbrajului menționează că ultima zi în care putea fi introdusă cererea era o dată care era sărbătoare legală (Unirea Principatelor, 24 ianuarie 2017). Pe baza acestui fapt eronat, dar reținut, cererea a fost respinsă, admițându-se excepția tardivității ridicată din oficiu, dar nepusă în discuția părților.

Cum se poate ataca această hotărâre definitivă? Înțeleg că nu se poate face acest lucru odată cu atacarea hotărării prin care se soluționează cererea din dosarul principal, prin recurs.

Soluția nu va mai fi neapărat contestată, căci există și o acțiune în instanță cu același obiect ca al dosarului jurisdicției administrative, dar durata - da. Am văzut că instituția respectivă (creată ca o alternativă la curțile de judecată), în mod repetat, rezolvă cu întârziere dosarele, întârziere ce poate fi chiar mai mare decât dacă s-ar judeca dosarul într-o instanță de judecată, în condiții similare.

Da, cererea o depuneți la primărie, iar banii vor fi restituiți parte de primărie, parte de finanțe. Lucrurile stau așa pentru că primăria (care a încasat taxa dumneavoastră judiciară), a virat o parte din ea Finanțelor.

Odată ce primiți hotărârea instanței în care scris în dispozitiv (partea de final) „dispune restituirea (către reclamant) a taxei judiciare de timbru (...)” și e menționat pe ea „definitivă”, scrieți o cerere (poate fi și de mână) unde menționați modul în care doriți să vă fie restituită suma (în numerar sau prin transfer bancar, caz în care menținați IBAN-ul) la care anexați hotărârea așa cum ați primit-o de la instanță (cu ștampila intanței pe ea) și copia după C.I.. Cererea o depuneți la registratura primăriei către care ați plătit taxa. Primăria va dispune apoi restituirea și va trimite hârtia la Finanțe. Veți primi acum o parte din sumă de la primărie. Restul îl veți primi de la Finanțe. Durează cam două luni dacă nu apar probleme.

Hotărârea unei instituții cu jurisdicție administrativă a sosit la mai bine de 5 luni de la înregistrarea plângerii, deși s-au trimis doar înscrisuri, iar judecarea cazului s-a făcut în lipsa părților. Dacă cererea ar fi fost introdusă în justiție, se prea poate să fi durat judecarea dosarului mai puțin timp.

În ce mod poate fi contestată durata excesivă a procedurii, în condițiile în care hotărârea instituției a fost comunicată și reclamantul e în termen să o conteste la instanța de contencios administrativ?

Cum percepe o firmă penalitățile contractuale pentru neplata facturii la timp? Le facturează? Adaugă TVA la ele?

Ieșind din cadrul discuției juridice, eu nu cred că aveți de ce să vă temeți că ar vrea cineva să verifice portalul instanțelor de judecată când face o angajare.

Instanță de contencios administrativ obligă reclamantul care cheamă în judecată instituție publică în temeiul Legii 544/2001 (informații interes public) să plătească taxă judiciară. Cererea de reexaminare îi e adminsă reclamantului, instanța observând că petitele se înscriu drepturilor apărate de Legea 544/2001. În final, instanța de fond respinge cererea de chemare în judecată pe motivul lipsei plângerii prealabile adresate de reclamant instituției pârâte, insistând să califice acțiunea ca o simplă cerere de chemare în judecată pe Legea 554/2004 și ignorând că era vorba de o lege specială (Legea 544/2001) cu o procedură specială și termene mult mai scurte. Având în vedere că instanța care a reexaminat taxa judiciară de timbru a stabilit că era vorba de o cerere pe Legea 544/2001, se poate solicita cu succes ca, în cazul în care recursul e admis și dosarul retrimis primei instanțe, judecarea dosarului să fie făcută de un alt judecător? Din câte se pare, judecătorului primei instanțe (fost membru CSM și mai totdeauna în funcții de conducere, dar și recunoscută în presa locală ca favorizând instituțiile publice) nu i-a convenit că un alt judecător a contrazis-o și s-a încăpățânat să judece cum a vrut ea dosarul, neținând cont de hotărârea definitivă a unui alt judecător și de legea deloc interpretabilă.

De asemenea, poate fi judecătorul cu succes reclamat la IJ a CSM pentru că pune pe drumuri reclamantul să plătească și, mai apoi, să solicite la primărie restituirea unei taxe judiciară care, în final, prin hotărâre definitivă, e stabilită ca nedatorată? Pe ce temei legal?

E sumă de până în 10 000 lei, deci s-ar încadra la amândouă procedurile.

Beneficiar (persoană juridică) nu face plata unei facturi de servicii. Prestatorul trimite somație de plată (prin scrisoare recomandată cu valoare declarată); beneficiarul refuză tacit să dea curs și să plătească factura emisă anterior, deși nu ridică nicio problemă referitoare la faptul că are obligația de a plăti factura emisă de prestator.

Totodată, contractul pe baza căruia s-a prestat serviciul a fost semnat pe ultima pagină a contractului (+ act adițional) pe o foaie scanată și trimisă prestatorului. Acea foaie scanată nu conține întregul contract, dar voința beneficiarului de a i se presta respectivul serviciu a fost exprimată în mod clar și în scris imediat ce i s-a trimis propunerea de contract.

Pentru recuperarea datoriei, e preferabil să se apeleze la procedura ordonanței de plată sau a cererii de valoare redusă?