Activitate Marinara

Mulțumesc frumos pentru răspuns. Ați putea vă rog să îmi indicați și sursa juridică care reglementează calculul?
Cornel Vasile a scris:

29 noiembrie

Cum se calculează ultima zi de depunere a dosarelor pentru un concurs din sectorul bugetar în cazul în care legea specifică că înscrierea la concurs se face în termen de 30 de zile de la data publicării anunţului? Dacă anunțul a fost publicat pe 30 octombrie, care e ultima zi de depunere a dosarelor, 29 noiembrie sau 4 decembrie (având în vedere că 30 noiembrie și 1 decembrie sunt zile de sărbătoare națională iar 2-3 decembrie sunt zile de week-end)?

Poate Comitetul Executiv al Asociației de proprietari hotărî contractarea în numele asociației (și pe cheltuiala tuturor proprietarilor) a unei expertize financiar contabile prin expert CECCAR 'la cererea locatarilor'? Menționez că nu s-a discutat/votat acest demers în AG, ci au fost 2, 3 voci pe grupul de WA al Asociației care au solicitat acest lucru din cauza unor zvonuri cum că ar putea fi nereguli. Nu ni s-a zis nici ce costuri implică și nici pe ce perioadă exact au de gând să ceară această expertiză (între 1 ș 5 ani!).

Nu s-a facut practic nicio succesiune nici dupa 1990, ci fiecare mostenitor, in functie de legile proprietatii care au aparut pe parcurs, au revendicat de drept parti din pamant, demonstrand filiatia prin actele de stare civila. Exista pentru unul dintre copiii bunicului mamei un act de notorietate din anii 60, fiindca si baietii sai erau cunoscuti sub cele doua nume. Vom vedea la notar daca poate fi cumva de folos. Si mai exista doua acte sugestive: actul de casatorie al fiicei lui, unde sunt trecuti ca parinti cu numele original si apoi actul dotal, din acelasi an, in care apar la parinti cu porecla.

irina.pricop a scris:

Nu s-au facut astfel de declaratii cand ati dezbatut succesiunea dupa bunicul? Ca presupun ca nu s-a dezbatut la deces ci abia dupa 1989. Stiu ca se cereau si poate regasiti declaratii mai vechi la notarul unde ati dezbatut. Ar mai fi o idee sa cereti la starea civila un document care sa ateste schimbarea graduala a numelui dar nu stiu ce si cat vor intelege cei de la starea civila avand in vedere ca nu sunt prea bine pregatiti

Defunctul nascut un 1880 si decedat in 1960 nu a avut nicio problema in timpul vietii sale in ceea ce priveste preluarea poreclei pe acte de la un moment dat incolo. Toata comunitatea - satul - il stia sub ambele nume. A fost o trecere graduala in actele inca existente, de la numele propriu-zis, apoi dublarea numelui cu porecla, ca in final sa ramana doar porecla. Luandui-se tot pamantul de catre comunisti si fiind trimis si la Canal, nu a mai avut de lasat nimic copiilor. Deci n-a fost nicio problema ca avea alt nume la deces. Dupa revolutie cand s-au retorcedat proprietatile, mostenitorii au revendicat ceea ce avusese tatal si bunicul lor. Nu au fost nici atunci niciun fel de probleme la consiliul judetean, fiindca exista alte acte de stare civila si de proprietate prin care s-a putut dovedi ca defunctul a fost cunoscut sub acele 2 nume. S-au restituit pamanturi, proprietati in baza acelor acte. Pentru o parte de pamanat care urmeaza a se primi sub forma de despagubiri (fiindca in acel loc mafia a fost mai mare si pamantul a ‘disparut’…), dosarul a fost trimis de consiliul judetean la Bucuresti la ANRP unde se cer din nou, dupa 30 de ani de la inceperea formalitatilor, ALTE ACTE, care nu au fost niciodata solicitate nici de instantele judecatoresti, nici de consiliul judetean care a emis titlurile de proprietate pe parte din mostenire. A-i cere mamei mele de 82 de ani declaratie de notorietate pentru bunicul nascut in secolul 19! desi exista atat acte care atesta clar filiatia, fiica - mama - bunic, cat si acte de proprietate oficiale recente in care ea este numita ‘mostenitoarea’ bunicului este rea vointa. Birocratizarea care te sugruma si te face sa renunti la a-ti mai cere drepturile. Probabil ca daca fac un drum pana in satul bunicului mai exista o sansa sa gasesc doi localnici de 90-95 de ani care sa il fi cunoscut personal…

raluk0207 a scris:

Orice ruda este interesata.
Orice ruda declara în favoarea situației pentru ca...este ruda.
Dacă au trecut 60-70 de ani, de ce nu a fost rezolvata problema numelui in tot acest timp?
De ce nu si-a rezolvat problema defuncta însăși, pe timpul cât trăia?
Nu va supărați, dar stați asa zeci de ani, apoi va plângeți ca nu găsiți martori.

Fiindca in 60-70 de ani oamenii care au cunoscut-o la un moment dat in cursul vietii pe persoana in cauza se mai pot muta dintr-un oras in altul.
Si nu toate rudele sunt direct interesate in speta in cauza.

raluk0207 a scris:

Nu poate fi data de rude, acestea fiind subiective și direct interesate
Ideea declarației de notorietate este sa fie data de oamenii din aceeași comunitate, care știau ca in satul/comuna X, defunctei Daniela i se spunea Dănuța.
Or, cum poate declara un om din alt oraș?

Declaratie de notorietate

Declaratia de notorietate privind numele sub care era cunoscuta o alta persoana in societate - de fapt, persoana in cauza a aparut dupa o anumita varsta in acte cu porecla dobandita in timpul vietii, inclusiv in certificatul de deces - poate fi data de o ruda de gradul I, respectiv nepoata persoanei pentru care se da declaratia? Este neaparat nevoie de doua persoane care sa dea declaratia? Si daca da, este posibil ca cei doi martori sa dea declaratia in orase diferite? Mentionez ca persoana pentru care se solicita declaratia e decedata de 60 de ani, asa incat exista putine persoane in viata care sa o mai fi cunoscut personal.

Probabil nu m-am exprimat complet. Este vorba despre bunicul comun al celor trei. Exista desigur acte de nastere pe fiecare ramura, care demonstreaza filiatia, de altfel s-a si obtinut in natura o parte din pamant. Pentru restul pamantului s-au stabilit despagubiri. Dosarul a ajuns de la judet la ANRP unde se cer din nou actele de nastere etc, iar 2 dintre mostenitorii de drept nu mai vor sa le retrimita a n a ara din lehamite! In aceasta situatie, intrebarea este daca imi pierd si eu dreptul la despagubiri sau doar ceilalti doi.

raluk0207 a scris:

Actele personale ale fiecaruia nu sunt suficiente.
Calitatea de moștenitor v-o dovediți cu un certificat de moștenitor sau un certificat de calitate de moștenitor.
În ambele cazuri, acesta se eliberează de un notar si presupune exercitarea opțiunii succesorale de către moștenitori.
Dacă ceilalți doi nu sunt interesați, notarul va solicita câte o declarație de renunțare la succesiune, din partea fiecăruia. În atare situație, ei vor deveni straini de succesiune și de absolut toate bunurile defunctului.
Ca efect al renunțării lor, veți rămâne dvs unic moștenitor, calitate care se va consemna intr-unul din certificatele menționate mai sus.

În legătură cu un dosar privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren, A.N.R.P. ne-a solicitat fiecaruia dintre cei 3 mosteniori ai autorului care a detinut pamantul respectiv o serie de acte suplimentare pentru dovedirea filiatiei. Doi dintre mostenitori nu doresc sa dea curs solicitarii A.N.R.P. trimitand actele personale necesare. În acest caz, intrebarea este daca eu, mostenitoarea care voi trimite la ANRP tot ce mi-a fost solicitat pentru probarea calitatii mele de mostenitor al autorului in cauza, voi mai putea primi desbagubire pe partea de teren ce mi se cuvine? Si daca da, ce se intampla cu despagubirea corespunzatoare partilor celorlalti 2 mostenitori care insa nu si-au demonstrat prin actele solicitate de ANRP calitatea de mostenitor? Imi va reveni tot mie, ca unic mostenitor dovedit sau se va pierde?

Locuiesc la penultimul etaj al unui bloc cu 9 etaje, 2 scari si 98 de apartamente. La ultimul etaj al fiecarei scari se afla cate o spalatorie comuna, spatiu indiviz pentru toti locatarii. Doamna administrastor si inca cateva „doamne” vor sa inchirieze acel spatiu femeii de serviciu si familiei ei, pe motiv ca "mai ajuta prin bloc". De altfel, proprietare apartamentului vecin cu spalatoria ar dori si dansa sa inchirieze acel spatiu pentru a se extinde. Eu locuiesc fix sub aceasta spalatorie si nu doresc sa ii fie schimbata destinatia.
Femeia de serviciu a fost pusa de administrator sa umble din usa in usa sa stranga semnaturi de acord. Mentionez ca spatiul acela nu e propriu de locuit, nu are contor electric, nu are gaze, nu are baie, ci doar un closet de serviciu in afara spalatoriei, nu are scurgere de ape menajere si closet, e o suprafata de pana in 30mp fara statut de locuinta. In adunarea generala de anul trecut s-a decis ca inainte de inceperea oricaror demersuri de inchiriere sa se consulte parerea unui avocat si a unor ingienri cu competenta in domeniu care sa se pronunte asupra posibilitatii convertirii spatiului intr-unul de locuit si asupra statutul juridic al lui. Daca femeia de serviciu face amenajarile, cui ii ramane acest patrimoniu? Asociatiei? Femeia a spus ca a vorbit ea cu un avocat si ca i-a zis ca daca strange semnaturile, poate sa se mute linistita...
Exista vreo lege prin care unii locatari (eu, ca vecin direct, stand dedesubt) se pot opune inchirierii acestei spalatorii? E suficient sa stranga semnaturi de la jumate plus 1? Au locatarii direct afectati drept de veto?