Activitate Cabinet de Avocat - Ciurea Cristina

Liliana Gradinaru a scris:

Refuzul si lipsa de la interogatoriu nu se poate cumva confunda cu raspunsurile pe alta foaie.
Sunt de acord ca poate ar trebui o mai mare rigurozitate, insa nu sunt de acord ca azi, in contextul actual al dreptului nostru si al Codului de proceduria civila este posibila interpretarea ca raspunsurile date pe o alta fila poate fi interpretat ca un refuz de a raspunde la interogatoriu. Mai mult, cand instanta aplica 358 o face daca ea considera ca trebuie aplicat, adica aceasta sanctiune nu este obligatorie (instanta poate, nu e obligata). Nu vad motiv ca o instanta sa aplice 358 pentru ca difera foile, sa fim seriosi.

M-ati facut sa zambesc cu acest raspuns, dna. avocat
Nu a spus nimeni asa ceva, de unde ati dedus dvs. acest lucru? Sunt de acord intr-o singura privinta cu dvs., in ceea ce priveste, rigurozitatea
Cititi cu ATENTIE postarea lui ioancar, in care acesta afirma ca, persoana juridica, prin reprezentant a raspuns selectiv doar la anumite intrebari.
citat:
”1) este legal ca persoana juridică să ignore setul de file, - scrise numai față, să aleagă selectiv, din corpul întrebărilor puse de mine, numai anumite părți, la care să răspundă monosilabic?”

Raspunsul dat de mine se refera la prevederile art 358 Cod procedura civila, care precizeaza clar ca, REFUZUL partii careia i se ia interogatoriu de a raspunde la intrebari sau la o parte din acestea. poate fi considerat de instanta de judecata ca o marturisire deplina ori numai ca un inceput de dovada in folosul partii care a propus interogatoriul.
De altfel, in ceea ce priveste forma pe care trebuie sa o imbrace raspunsul la interogatoriu. am scris in prima parte a raspunsului meu. ca trebuie sa se RASPUNDA, pe cat posibil, pe aceeasi pagina.
Daca raspunsul meu nu vi se pare corect, va scriu un alt raspuns dat tot pe avocanet.

”Nu exista o forma tip a interogatoriului. Formulati intrebarile cat mai clar si la obiect, pe care le numerotati. Pentru a putea raspunde in scris, cel interogat, lasati un spatiu dupa fiecare intrebare. La sfarsit, interogatoriul va fi semnat si stampilat de catre reprezentantul societatii.” Consilier juridic www.avocatnet.ro/forum/discu...

Acum....referitor la forma raspunsului la interogatoriu, indiferent daca este vorba de persoana fizica, unde Codul de procedura civila mentioneaza clar ca. răspunsurile la interogatoriu vor fi trecute pe aceeaşi foaie cu întrebările. (acesta este, pentru exactitate, trermenul folosit de cod de procedera civila, sau daca, vorbim de raspusul persoanei juridice (dat prin reprezentant), unde nu se mai precizeaza din nou cum va fi trecut raspunsul.

nu exista nicio sanctiune pentru nerespectarea acestei forme, dar se prefera aceasta forma, pe cat posibil.
Daca de exemplu, o parte, persoana fizica, nu are avocat si nu stie sa formuleze interogatoriul sub aceasta forma, interogatoriul nu va fi anulat de catre instanta, potrivit principiului, daca ne doare o mana, de esx., nu o taiem, ci o vindecam.
Dvs. faceti un ghiveci, ma scuzati, dar asa ati raspus, in care amestecati de-a valma informatii .

Vorbiti de parte, dar nu faceti distinctia intre parte - persoana juridica sau persoana fizica, de reprezentantul ei. Persoana juridical nu raspunde decat prin reprezentant, dar partea – persoana fizica, raspunde personal dar poate raspunde, doar in cazul in care este lipsita de capacitate de exerciţiu sau are capacitatea de exerciţiu restransa si prin reprezentanta. Dati definitia din dex a cuvantului - a consemna, dar este clar pentru toata lumea cine consemneaza si nu a spus nimeni ca reprezentantul persoanei juridice consemneaza ceva, intrucat art. 355 ali.1 Cod procedura civila. referitor la persoan juridica, folosesrte clar cuvantul ” a raspunde”, deci nu vad, de unde confuzia aratata de dvs.. etc ,


.

Mai mult, cand instanta aplica 358 o face daca ea considera ca trebuie aplicat, adica aceasta sanctiune nu este obligatorie (instanta poate, nu e obligata). Nu vad motiv ca o instanta sa aplice 358 pentru ca difera foile,
Nu as face vorbire despre asa ceva in sala de judecata, mai bine va axati pe alte interpretari care chiar sa va fie de ajutor. Dar fiecare este diferit.

Nimeni nu poate obliga o instanta sa aplice o anumita sanctiune , instanta hotaraste daca o face sau nu, dar pentru ca aceasta sa o aplice partea, personal sau prin avocat, trebuie sa faca vorbire despre ea.

Eu chiar am facut vorbire despre ”asa ceva” , in baza art... 358 Cod procedura civila, dna avocat, si ce sa vezi, instanta mi-a admis cererea si a considerat refuzul partii adverse de a raspunde la anumite intrebari ca fiind o recunoastere a celor intrebate.

Aici sunt de acord cu dvs. ” fiecare este diferit”, sau ”noi toti suntem diferiti”, desigur, acesta este o gluma.

Intr-adevar nu mai puteti da acum o declaratie de acceptare a mostenirii care trebuia data in termen de 1 an de la data deschiderii succesiunii, care coincide cu data decesului persoanei despre a carei mostenire este vorba.

Dar, asa cum vi s-a spus, nu aveti nevoie de o astfel de declaratie, avand in vedere ca ceilalti mostenitori nu contesta dreptul dvs. de a mosteni.

In opinia mea, aveti dreptul sa vi se restitue jumatate din taxa de timbru, avand in vedere ca, in fapt, comunicarea cererii de chemare in judceata nu s-a realizat.
Insa sunt mai multe aspecte care trebuiesc aratate in motivarea unei astfel de cereri, pentru ca aceasta sa fie admisa.

Termnenul de 25 de zile se calculeaza pe zile libere, ceea ce inseamna ca,, nu intra in calculul acestuia prima si ultima zi iar daca ultima zi a termenului este nelucratoare,, atunci acesta se implineste in prima zi lucratoare care urmeaza. Dupa aplicarea acestei reguli, rezulta ca termenul se implineste luni, 13.05.2024 dar sfatul meu este sa depuneti
intampinarea cel mai tarziu, vineri 10.05.2024.
De asemenea, urmati sfaturile primite de la colegii mei.

Persoana juridica trebuie sa raspunda la interogatoriului in scris pe formularul care contine intrebarile, atat cat este posibil, semnat pe fiecare pagina de reprezentantul persoanei juridice.
Adaugirile, stersaturile sau schimbarile aduse raspunsurilor vor trebui semnate de reprezentant, sub sanctiunea de a nu fi luate in considerare.
In situatia prezentata, nu este aplicabila institutia inscrierii in fals, care se refera la altceva, dar va puteti folosi de prevederile art. 358 Cod procedura civila potrivit carora, daca partea chemata la interogatoriu, fara motive temeinice, refuza sa raspunda la intrebari, instanta de judecata poate considera aceste imprejurari ca o marturisire deplina ori numai ca un inceput de dovada in folosul partii care a propus interogatoriul. In aceasta din urma situatie, pentru
completarea probatoriului pot fi admise, atat dovada cu martori, cat si alte probe (inscrisuri, expertiza, cercetare la fata locului, etc.), inclusiv prezumtiile.

Solicitati asociatiei de proprietari (printr-o cerere scrisa, cu nr. de inregistrare sau pe email daca exista o adresa de email pe care corespondati cu presedintele asociatiei), sa va comunce o fisa extinsa cu cotele de intretinere si modalitatea de calcul a penalitatilor.
Presedintele Asociatiei de proprietari este obligat, potrivit Legii 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilo, sa va puna la dispozitie orice document solicitat care apartine asociatiei.
Modalitatea de calcul a penalitatilor v-a fost explicata de colega de forum, vedeti si daca platile facute prin banca au
fost inregistrte corect si verificati daca penalitatile au fost cașculate in conformitate cu prevederile legale aplicabile (cuprinse in Legea 196/2018).

Este vorba de dreptul de a obtine restituirea CASS ( contribuțiile de asigurări sociale de sănătate, asa cum ati precizat in ultimul mesaj postat) care a fost retinut din pensii, drept prevazut de OUG 4/2023 privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuții de asigurări sociale de sănătate

Dvs. ati dobandit dreptul de mostenire prin testament, ceea ce inseamna ca aveti calitatatea de mostenitor testamentar.
Este vorba de un legat universal instituit prin testament in favoarae dvs., legatul universal fiind acea dispozitie testamentara care confera celui in favoarea carui s-a testat dreptul la intreaga mostenire.

Mostenitorii unei persoane sunt de doua feluri:
1. mostenitori legali, acele persoane care au dreptul de a mosteni in temeiul legii, respectiv rudele apropiate ale defunctului, impartite de Codul civil in clase de mostenitori si sotul supravietuitor si
2. mostenitori testamentari care dobandesc dreptul de mostenire in baza unui testament.

Problema consta in faptul ca art. 7 din ordonanta de urgenta mentionata, prevede ca, in cazul decesului titularului dreptului la pensie care avea dreptul la restituirea contributiilor de asigurari sociale de sanatate, banii se vor plati catre mostenitorii legali, la cererea acestora.
Functionarul de la Casa de pensii ar fi trebuit sa va spuna inca de la momentul cand ati depus certificatul de legatar,
care asa cum ii spune numele se elibereaza in cazul in care este vorba de o mostenire testamentara (legat), faptul ca OUG 4/2023 prevede ca doar mostenitoriilor legali li se restituie CASS si nu sa va trimita la notariat.

Din punctul meu de vedere, OUG 4/2023 face o discriminare nejustificata intre mostenitorii legali si cei testamentari.

Vedeti si acest articol publicat pe www. avocatnet.ro, unde este explicat foarte bine continutul OUG 4/2023
www.avocatnet.ro/articol_637...

Indiferent de regimul matrimonial, daca apartamnetul este cumparat cu fonduri proprii, este bun propriu al sotului care il cumpara iar sotia nu are niciun drept cu privire la acest bun.

Personal cred ca, in speta, vorbim despre regimul matrimonial al comunitatii legale de bunuri, regim care guverneaza majoritatea casatoriilor din Romania, intrucat celelalte doua regimuri matrimoniale. presupun incheierea unei conventii matrimoniale,

Asa cum am spus in prima postare, trebuie sa precizati in contract faptul ca apartamentul a fost cumparat cu bani proprii, pentru a face dovada ca bunul este propriu si nu intra in masa partajabila.

Daca plecam de la situatia ipotetica ca banii nu sunt proprii, colegii au explicat faptul ca in cadrul procesului de partaj, sotia poate obtine o parte din valoarea apartamentului chiar daca acesta este pe numele parintilor.

Cumparati apartamentul pe numele dvs., este singura solutia corecta in acest caz, dar cu conditia sa specificati in contract faptul ca imobilul a fost cumparat din banii dvs. proprii, pentru a putea face dovada in cazul unui eventual partaj ca apartamnetul nu este bun propriu si nu comun si in consecinta, nu poate face obiectul partajului.

Fiind cumparat cu bani proprii, apartamnetul va fi la randul sau bun propriu si sotia nu va avea niciun drept cu privire la acesta, avand in vedere prevederile art. 340 lit. g) din Codul civil: bunurile, sumele de bani sau orice valori care înlocuiesc un bun propriu, precum şi bunul dobândit în schimbul acestora

Daca vorbim de bani proprii, atunci acestia trebuie sa provina, in mod obligatoriu, din una din sursele mentionate la art.
340 Cod civil, intrucat in caz contrar, acestia sunt considerati a fi bunuri comune (potrivit legii, banii sunt bunuri mobile). De ex banii proventi din salariu, sunt comuni si nu proprii ai unuia din soti.

Nu are relevanta faptul ca este vorba contul personal al unuia din soti, daca banii aflati in cont provin din salarii, dividende, din vanzarea unor bunuri comune, etc., acestia sunt considerati bani comuni ai celor doi soti, intrucat bunurile mobile sau imobile (banii sunt considerati, potrivit legii, bunuri mobile) dobandite de oricare din soti in timpul casatoriei sunt considerate de lege ca fiind comune celor doi soti si intra in masa partajabila.

De la aceasta regula a comunitatii de bunuri a sotilor, Codul civil instituie cateva exceptii , expres si limitativ prevazute de art. 340, care precizeaza care sunt bunurile proprii ale sotilor, toate celelalte bunuri fiind comune.

Art. 340 Cod civil:

Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecărui soţ:
a) bunurile dobândite prin moştenire legală, legat sau donaţie, cu excepţia cazului în care dispunătorul a prevăzut, în mod expres, că ele vor fi comune;
b) bunurile de uz personal;
c) bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soţi, dacă nu sunt elemente ale unui fond de comerţ care face parte din comunitatea de bunuri;
d) drepturile patrimoniale de proprietate intelectuală asupra creaţiilor sale şi asupra semnelor distinctive pe care le-a înregistrat;
e) bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompensă, manuscrisele ştiinţifice sau literare, schiţele şi proiectele artistice, proiectele de invenţii şi alte asemenea bunuri;
f) indemnizaţia de asigurare şi despăgubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soţi;
g) bunurile, sumele de bani sau orice valori care înlocuiesc un bun propriu, precum şi bunul dobândit în schimbul acestora;
h) fructele bunurilor proprii.

Avand in vedere cele precizate anterior, doar in situatia in care banii aflati in contul personal al unuia din soti provin dintr-o mostenire, donatie, au fost primiti cu titlu de recompensa, premiu sau au fost dobanditi prin insatrainarea unui bun propriu mobil sau imobil, sunt bani proprii ai unuia dintre soti si nu se vor imparti la partaj.

Calitatea de bun propriu trebuie dovedita, avand in vedere prezumtia comunitatii de bunuri.

Daca este vorba de bani comuni, oricare dintre soti poate obtine la partaj o cota mai mare sau mai mica in functie de anumiti factori si de probele pe care le va depune/administra in instanta sau in situatia in care sotii se inteleg cu privire la partaj, conform intelegerii dintre ei.