Despre webinarii
Doar abonații premium au acces regulat la webinariile premium, realizate împreună cu specialiști de top, pe o multitudine de domenii - de la legislația muncii și fiscalitate până la cea de mediu sau GDPR.
Informațiile oferite de specialiști au o utilitate imediată și vin să rezolve probleme reale cu care orice companie se confruntă.
Daca unul sau mai multi functionari angajati ai unei institutii publice raspund la o petitie iar in acel raspuns sustin in fals anumite informatii si omit sa furnizeze anumite informatii mentionand ca nu exista, se poate incadra la infractiunea de fals intelectual?
Ca sa detaliez putin:
Intrebare 1: in perioada x -> y s-au intocmit acte pe baza unor solicitari anterioare datei z?
Raspuns: Da, in aceasta perioada s-au intocmit un numar de x acte pe baza cererilor depuse inainte de data z.
In realitate nu a fost incheiat nici macar un singur act in perioada x -> y pe baza cererilor depuse inainte de data z.
Intrebare 2: in perioada x -> y s-au intocmit acte pe baza unor solicitari ULTERIOARE datei z?
Raspuns: NU, in perioada x -> y NU au fost incheiate acte in baza cererilor depuse ulterior datei z.
In realitate au existat un numar de acte incheiate in aceea perioada, pe baza unor cereri depuse ulterior datei respective, numar care nu corespunde cu cel comunicat.
Informatiile contradictorii sunt publice si pot fi usor dovedite.
Raspunsurile respective au produs consecinte juridice fiind parte dintr-un lung sir de abuzuri.
Va prezint pe scurt desfasurarea proceselor si va rog sa ma ajutati cu sfaturi,
1. se deschide un proces la judecatorie care atribuie dosarul catre sectia 1 civila (pe obligatia de a face) care judeca in fond;
2. instanta de fond NU verifica competenta materiala nici la primul termen si nici nu apare nimic in hotarare in legatura cu acest aspect;
3. am pierdut procesul la fond si am declarat apel conform hotararii instantei de fond.
4. dosarul ajunge la tribunal, tot la sectia 1 civila (obiect: pretentii) care insa verifica competenta si constata ca NU este competenta material, in speta fiind vorba de nerespectarea unor prevederi de tip contencios adminsistrativ.
Astfel sectia 1 civila a tribunalului trimite dosarul catre sectia 2-a de contencios administrativ.
5. in cadrul apelului am invocat exceptia de necompetenta a instantei de fond si am mentionat ca instanta curenta este competenta sa judece in fond si nu in apel, conform cu Art. 503 NCP - Aliniatul 2, punctul 1, respectiv punctul 2
Astfel m-am asteptat ca instanta de apel sa aplice prevederile Art. 480 NCPC, Alin. 4 si Alin. 5 si sa judece pe fond.
Din pacate instanta a judecat apelul si a pronuntat o hotarare finala si nu una susceptibila de apel si totodata NU s-a pronuntat cu privire la exceptia invocata.
6. Am depus contestatie in anulare cu privire la cele expuse mai sus.
Astfel am rugamintea de a ma ajuta cu sfaturi, pe ce ar trebui sa ma axez in cadrul termenului pentru contestatia in anulare?
Mentionez ca ajutorul din partea unui avocat nu este sustenabil intrucat vorbim despre o persoana cu handicap auditic iar eu o asist ca interpret autorizat si deci nu isi permite costurile.
O sa incerc sa fiu scurt si sa revin cu detalii cand este necesar.
Societatea X angajeaza in luna mai 2018 un absolvent din 17 iulie 2017 si merge la AJOFM pentru a depune dosarul pentru acordarea primei pentru angajare absolvent.
Prima data merge in jurul datei de 5 iunie 2018, apoi in jur de 25 iunie, apoi in jur de 5 iulie incercand de fiecare data sa depuna documentele necesare.
De fiecare data este refuzata primirea dosarului de catre persoana responsabila motivand ca nu exista buget pentru aceste subventii si ca nu se poate semna conventia.
Termenul de depunere fiind de maxim 1 an de la data absolvirii studiilor am insistat sa depunem documentele pentru a fi in termen.
Dupa aceasta data se merge in audienta la directorul institutiei (alt sediu) si se explica situatia ioar acesta promite ca va lua masuri. Totodata mi se comunica eronat ca termenul de depunere este de 1 a lunii urmatoare absolvirii - anul urmator cand de fapt acesta era fix 12 luni de la data absolvirii studiilor. Practic se comunica ca termenul este 1 august 2018.
La cateva zile ma prezint din nou cu dosarul si sunt iarasi refuzat, drept urmare ma prezint din nou la directorul institutiei, in audienta.
Dupa multe insistente imi pune in fata o cerere pentru acordarea subventiei insa refuza si acesta sa primeasca dosarul (alt sediu), imi face o copie a acestei cereri, cu numarul de inregistrare si scrie pe aceasta numele Doamnei functionar care trebuia sa primeasca dosarul si semneaza. Imi spune sa ma duc cu cererea la Doamna respectiva pentru a imi primi dosarul.
Acest lucru se intampla pe data de 27 iulie 2018.
Desigur, nici de aceasta data nu mi nse primeste dosarul. Astfel am luat legatura cu departamentul juridic al ANOFM care mi-a furnizat o adresa de email unde sa trimit documentele, lucru pe care l-am si facut pe data de 31 iulie 2018 (termenul comunicat find de 1 august 2018.
Primesc un raspuns lung din care sintetizez: nu avem buget, cand se va aloca buget veti fi contactat si dosarul va fi REanalizat
In luna noiembrie revin cu adresa prin care solicit informatii legate de cerere: acelasi raspuns.
Acum 2 zile, in urma aprobarii bugetului si a unei adrese transmise de catre mine primesc raspuns cum ca de fapt termenul de depunere era 17 iulie (conform absolvirii) si ca dosarul a fost depus peste termen si totodata se comunica ca inca nu s-a repartizat bugetul si ca nu se incheie conventii.
In toata aceasta perioada nu a avut loc nici o alta informare sau decizie de respingere.
Acum intrebarile:
1. Considerand ca intr-adevar s-a depus peste termen, se poate solicita repunerea in termen in instanta?
Bazat pe abuzul si refuzul AJOFM de a primi dosarul (nici in momentul de fata ei nu au originalul documentelor) si pot proba cu email-uri, martori aceste refuzuri.
2. In cazul in care nu se poate solicita repunerea in termen sau nu se aproba, pot solicita ca un capat de cerere secundar - despagbiri insemnand contravaloarea subventiei?
Acest lucru bazat pe faptul ca nu ne-a comunicat respingerea timp de aproape 1 an, ne-au comunicat ca atunci cand se va primi bugetul se va REanaliza dosarul (deci fusese analizat si se putea raspunde ca se respinge), plus abuzul functionarului care a refuzat primirea dosarului, precum si refuzul directorului AJOFM.
Acest lucru este important intrucat in toata aceasta perioada de asteptare puteam sa incetam contractul de munca in diverse forme insa bazat pe informatiile primite oficial am ales sa investim pentru a recupera banii ulterior. Totodata daca se raspundea cu respingere din prima am fi putut sa incheiem contractul in perioada de proba.
Va rog cateva sfaturi daca se poate.
Imi cer scuze pentru textul lung si va multumesc pentru timpul acordat.
Sincer, ma bucur ca aveti disponibilitatea discutiei, caci din pacate la celelalte intrebari recente e liniste si pace. Va multumesc pentru asta.
Revenind la speta discutata, ma scuzati, dar de unde ati dedus dvs. ca ar fi fost vorba vre-o secunda despre deliberari? Daca in primul mesaj (din 2014) pot fi de acord ca nu am specificat clar, ulterior am subliniat faptul ca votul este definit foarte clar inca din procura, cunoscandu-se ordinea de zi.
Avocatul nu poate delibera, de acord cu dvs. Dar poate vota conform instructiunilor, pe baza ordinii de zi. De acoird cu dvs. ca nu poate vota in cazul propunerilor noi care nu au fost puse pe ordinea de zi, deci nici nu au fost asumate de membru consiliului director.
Revin cu asociatia de proprietari unde este permisa delegarea, desigur in limitele detaliilor continute in procura. Sper ca nu o sa imi ziceti ca in acest caz proprietarii sunt asimilati asociatilor.
Cu atat mai mult in cazul asociatilor, asimilati intr-un ong cu adunarea generala (reprezentantii alesi ai tuturor membrilor), situatia este si mai concret intitum personae sitotusi se poate delega votul.
Si, surpriza pentru dvs. : in cadrul altui ong decat cel in cauza de mai sus, o persoana a contestat fix 2 delegatii de acest fel in instanta: una primita de la reprezentantul in AG si una primita de la membrul Consiliului Director.
Pentru clarifcare, in AG sunt membri: delegatul CDN din fiecare filiala alaturi de presedintele filialei. Amandoi fiind practic reprezentantii membrilor filialei, in AG.
In acel caz imputernicirea a fost totala, sub semnatura privata, mai exact i-a dat inclusiv drept deliberativ. Aceasta imputernicire a fost acceptata de AG insa contestata de un delegat AG.
Desigur instanta, atat la fond cat si la apel a statutat ca imputernicirea era valida neexistand nici o prevedere contrara nici in actele constitutive, nici in statut, nici in legislatie.
In plus a concluzionat: Refuzul de a accepta aceasta imputernicire, datorata imposibilitatii celor 2 persoane de a se prezenta, ar echivala cu a lasa fara drept de vot toti membri ai caror reprezentanti sunt cei 2.
In plus pentru a considera invalida aceea imputernicire ar fi trebuit ca majoritatea membrilor filialei (conform statut) sa fie contra ei si sa o conteste in termenul legal, neintamplandu-se acest lucru, se prezuma ca a fost acceptata.
Opinii?
Cat despre comparatia cu judecatorii nu cred ca e prea reusita, acolo exista legislatie care interzice expres aceasta situatie.
In cazul delegarii, gasiti vre-o prevedere, undeva?
Modul in care ati pus problema parea sa faca referire la un director (cu functie de executie) si reprezentarea acestuia in fata consiliului de administratie care este putin diferita. Chiar si in acel caz acel director putea fi reprezentat, de exemplu prin avocat.
In cazul nostru era vorba de delegare a unui membru al consiliului director care este organism de executie, in cadrul aceluiasi consiliu director care este sub adunarea generala care reprezinta organismul de decizie.
Deci membru care dorea sa delege nu trebuia sa se prezinte in fata unui organ superior ci in fata colegilor cu acelasi rang.
Delegarea este posibila la fel cum este posibila si in cadrul asociatiilor de proprietari de exemplu, atata timp cat statutul nu interzice, dovada ca s-a acceptat fara probleme delegarea, chiar de catre avocat.
Reprezentarea este intr-adevar intitum personae insa atata timp cat procura defineste clar atributiile si voturile, iar reprezentarea nu este interzisa de statut, acesta poate fi reprezentat, prin imputernicire sub semnatura privata chiar.
Multumesc pentru intentie, nu am dorit sa fiu "persiflant" cum ati crezut insa un raspuns la un topic deschis cu 4 ani in urma nu ma face decat sa cred ca probabil ati citit pe diagonala.
Facand o mica dezvoltare, de dragul celor care mai citesc aici, conform afirmatiilor dvs. practic nici o persoana care ocupa o functie de executie nu ar putea delega din atributii. Practic orice organizatie se blocheaza total pe perioada concediului de odihna de exemplu.
Aflati ca inclusiv presedintele unei organizatii, ONG de exemplu, poate delega atributiile, in principal catre vicepresedinte (sau alte persoane), pe perioada concediului de odihna, de exemplu.
Vorbim despre executie, nu despre decizie. Daca ar fi fost vorba despre membru delegat in adunarea generala, as fi putut sa fiu de acord cu dvs. insa doar partial, intrucat daca statutul nu interzice atunci se poate delega si in cazul membrilor decizionali cu conditia ca procura sa sublinieze clar voturile pentru fiecare punct de pe ordinea de zi (pro, contra, abtinere).
Ok ... recunosc, m-am exprimat ciudat. Multumesc mult pentru rasuns.
Amenda nu este inca contestata, suntem in termen insa am gasit variatii de informatii, cum ca nu se pot cere cheltuieli de judecata in cadrul contestatiilor la amenzi sau, conform link anterior, cum ca ar trebui sa chem in judecata Statul roman pentru a putea primi cheltuielile de judecata.
Deci sa inteleg ca fac contestatie si cer cheltuieli, simplu, nu stat implicat, etc, corect?
P.V. e nul relativ dar cam nul de drept pentru ca exista prejudiciu si numai anularea lui poate duce la repararea prejudiciului.
In cadrul contestatiei unei amenzi primite urmata de castigarea procesului, se pot cere cheltuieli de judecata?
Daca da, trebuie sa chem statul Roman in judecata inca de la inceput? Impreuna cu IPJ?
In speta este vorba de o amenda aplicata unei persoane cu deficiente de auz si comunicare (surdo-muta) care prin lege trebuie sa fie reprezentata de un interpret autorizat al limbajului mimico-gestual. Va trebui sa plateasca aceste servicii.
Poate sa ceara aceste cheltuieli de judecata efectuate? Pentru asta trebuie sa cheme in judecata si statul Roman?
Domnule Mircea, am tinut sa revin pentru informarea tuturor legat de aceasta speta.
Cele doua reduceri se cumuleaza fara probleme. Limitarea prevazuta de art. 60 se refera l;a cumulul dintre art 55 si alte legi, strict. Nu limiteaza cumulul cu alte articole de lege.
Deci reducerea a fost acordata ca urmare a hotararii ramase definitive, prin apel.
avocatnet.ro explicăm legislația
