avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 650 soluții astăzi
Forum Discuţii diverse Versuri şi Epigrame Epigrama, un stravechi gen literar - antologie
Discuție deschisă în Versuri şi Epigrame

Epigrama, un stravechi gen literar - antologie

"Criticul Ibraileanu observa candva ca, prin veacuri, cu aceasta floare, epigrama, care se trage din soiul intepator al rozaceelor, am raspuns de multe ori marilor indurari pe care ni le-a adus istoria, am facut haz de necaz! A ras acest binecuvantat popor.In folclor si in creatia culta ( teatru, schita, parodie, catren, cronica rimata, ba chiar si in romanele umoristice), el a dat o productie abundenta. A contribuit poate la aceasta peisajul nostru inflorit, variat si frumos - suntem pe continent tara cu cea mai bogata frunza; poate climatul nostru impartit pe anotimpuri ..."
.............................................(n.m).urmeaza.....

autori: spre afirmarea genului epigramatic romanesc

Caragiale, Al.Macedonski, Teleor ( D.Constantinescu), Giordano, NMihaiescu-Nigrim, Toma Florescu, Cincinat Pavelescu, Radu D. Rosetti, I.Ionescu - Quintus, Sofronie Ivanovici, Valentin Bude, Cridim (Cristea N. Dimitrescu), I.Gr. Perieteanu (Narcis), Vasile Bogrea, Constantin Riulet, Vero, I.C.Popescu - Polyclet, Stefan Ivanovici - Terentiu, G.Toparceanu, Ion I. Pavelescu, Tudor Mainescu, Al,O.Teodoreanu (Pastorel), Aurelian Paunescu, Eugeniu Petrovanu, Florin Iordachescu, N.Crevedia, I. St. Bogza, Mircea Pavelescu, Octav Sargentiu, Gh. Belei, George Caranfil, Al.Clenciu, Mircea I. Ionescu Quintus, Aurel Iordache, Gabriel Teodorescu, Mircea Trifu, Dumitru Munteanu, Vasile Hutu, Valeriu Bucuroi, Gheorghe Zarafu, George Corbu.

alti autori de catrene:

G.Ranetti, I.Niculescu-Chic, Victor Ionescu Faur, Paul I.Papadopol, Nicolae Cruceru, Nicolae T. Cristescu (Pik Cristescu ), Antonian Marinescu Nour, Mihnea Vantu (Dr. N. Vatamanu), Tudor Musatescu, I.Berg, Victor Hilmu, Ion Calboreanu, Al.C.Aldea, A. Craiov ( Aurel Chirescu ), Teodor Maricaru, Ion C.Pena, Ion I. Cristescu, Apollo Bolohan, Nicolae Tatomir, Ion - Larian Postolache, Ion Potopin, V.D.Popa, Gheorghe Grosu, Ion Rus, Giuseppe Navarra, Aurel Codreanu

1. I.L.Caragiale

Nascut in satul Haimanale ( azi I.L.Caragiale ), jud.Prahova. Absolvent a patru clase la liceul din Ploiesti.
Fost in tinerete copist la tribunal, apoi sufleur de teatru, girant responsabil si corector la unele ziare, debuteaza in 1874 la Revista contemporana.
In 1877, serveste in Garda civica. Scoate revista Claponul si un almanah hazliu, popular. In timpul razboiului face sa apara, impreuna cu Frederic Dame, ziarul Natiunea Romana.
Redactor impreuna cu Eminescu si Slavici, la ziarul Timpul, pana in 1884.
Apoi, succesiv: revizor scolar, functionar, profesor, director al Teatrului National din Bucuresti. In cele din urma, patronul unei berarii, apoi concesionar al restaurantului garii din Buzau.
In 1893, scoate prima serie a Moftului roman.
In 1901, este respins la premiile Academiei.
Conduce Epoca literara, scoate a doua serie a Moftului roman.
Tipareste Calendarul Moftului Roman pe 1902.
In 1904 se stabileste la Berlin.
Alte colaborari: Contemporanul, Evenimentul, Opinia si Viata romaneasca din Iasi,
Pagini literare, Universul (1899), Convorbiri critice, Romanul (Arad).
Celebru inca de tanar, de cand i se reprezinta la Teatrul National : O noapte furtunoasa si o scrisoare pierduta. Din 1890 cand i se tipareste Napasta, apoi volumul de Teatru (1889), dupa care urmeaza Note si Schite (1892) proza cunoaste editii peste editii, iar lucrarile dramatice i se reiau pe scenele din tara."

Savant

Toate cartile din lume, de cand lumea cata-au fost,
Minunatul meu prietin le cunoaste pe de rost;
Tot ce mintea omeneasca pana astazi a stiut,
In savantu-i cap de dascal, s-a-ndesat si-a incaput.
Biblioteca vestita! asa plina, ca-n zadar
Am dori sa mai incapa si un bibliotecar.

Doamna cu evantai

Pe canapeaua eleganta,
Se-ntinde doamna nonsalanta
Si c-un papirus se evanta
De atmosfera ambianta.

Unui amic inecat in datorii

Esti mancat de camatari,
Cum e lemnul vechi de cari
Si tara de printi cotcari.

Unui filozof plesuv

Maiastra-i natura, ea tot chibzuieste
Si toate le pune la loc potrivit:
Deasupra o luna sub care domneste
O noapte adanca si fara sfarsit.

.................urmeaza Al. Macedonski


Ultima modificare: Miercuri, 17 Noiembrie 2010
ContSters167247, utilizator
Cel mai recent răspuns: Herra_ , utilizator 23:43, 16 Septembrie 2011
=D>Mihaela, imi plac toate epigramele. Unele mai mult;)

prefata (continuare)

In secolul al III-lea (i.e.n.) epigrama, coborata de-a dreptul in viata, a glasuit pe toate tonurile si a epuizat toate resursele, prin procedeele cele mai variate: dialogul, comparatia, enumerarile, apropieri si asemanari neasteptate, poante subtile, neevitand nici calamburul si spunerea verde, licentioasa! Rivalii si succesorii lui Callimah si Apolonius sunt fara numar.:stunned:


Toma Florescu

Nascut in Alexandria (Teleorman).
A profesat avocatura.
A colaborat la Revista noua si la Moftul Roman.
A scos un volum de Epigrame (1898) sub aceeasi coperta cu C. Virgiliu (Virgiliu Cisman)


Statuiei lui Eliade, asezata-n fata Universitatii din Bucuresti

-De ce, batrane, de-atata vreme
Cu mana-ntinsa tu stai si-acum?
-Cersesc la lume un dram de minte
Pentru-nteleptii de peste drum.

Unui poet deceptionat

Ti s-au spulberat iluzii
Multe pana in prezent.
Ai ramas din toate numai
Cu iluzii de talent.

Unui barbat de stat

Ca nu e orator energic,
Cine-ar putea ca sa cîrteasca?
Atat de repede vorbeste
Ca n-are timp sa mai gandeasca.

Unui lan de grau

Poeti flamanzi te-au admirat
Si-n mandre versuri te-au cantat.
Iar tu pe toti deopotriva
I-ai rasplatit cu o coliva!

Unui arendas

La brau el vesnic are
Un lant, dar e mister:
Ca lantul nu-i de fier
Si nu-i sta de picioare!









urmeaza, urmeazaaa, urrrmeeeaaazaaa...ati ghicit: Cincinat Pavelescu:)
Ultima modificare: Miercuri, 24 Noiembrie 2010
ContSters167247, utilizator
continuare (prefata)

Umorul scurt elin e de aflat mai ales intr-o culegere, celebra Antologia greaca, opera datand in prima ei forma din veacul al X-lea, adaugita apoi, care a facut deliciile carturarilordin evul mediu, si aparuta in nesfarsite editii. Ea instruieste asupra mitologiei si istoriei grecesti, despre artele, psihologia si moravurile lumii de atunci. Voltaire a tradus multe din piesele Antologiei. Redam, in versiunea romaneasca a epigramistului Mihnea Vantu (Dr. N. Vatamanu) doua din acestea:

HERO SI LEANDRU

Luptand cu furiosul val,
Stiga Leandru dus de-Amor:
-Ajuta-ma s-ajung la mal!
Ajuns acolo, pot sa mor!

HERCULE

Cu nisci lapte, cu nitica miere,
Mercur usor se poate-ndupleca.
Hercule e mai scump, caci el ne cere
Doi miei pe zi si chiar mai mult ar vrea!
Dar fie bine-cuvantat (desi ma doare),
Cand turma zilnic trebuie s-o rup...
La drept vorbind, nu e totuna, oare,
Daca-o mananca zeul ori vr-un lup?

Iata atitudinea lui Apollinarus fata de o gura rea:

Cand nu-s de fata sa te-ascult,
Nu-mi pasa daca ma barfesti.
In schimb eu sufar foarte mult,
Cand fiind prezent, ma lingusesti!

Alt autor, Nikarh, isi indreapta sageata catre un membru al lumii medicale, care si in vremurile acelea se pare ca tot asa nu era prea bine vazuta:

Lui Diodor cel cocosat,
Fagaduind c-o sa-l indrepte,
Socles pe piept i-a asezat
Trei pietre si l-a pus s-astepte.
Insa...sarmanul Diodor
Turtit de pietre - a expirat
Si de sub apasarea lor,
L-au scos, ca lumea - indreptat!
=D>

Cincinat Pavelescu
1873-1934

Nascut in comuna Milcov, jud.Ramnicu-Sarat. Fost magistrat. Fost prim -redactor al revistei Convorbiri literare. La Paris a scos in timpul razboiului de Intregire, impreuna cu Pompiliu Paltanea, o foaie de propaganda romaneasca.
A colaborat la ziarele Universul, Adevarul, Dimineata si la revistele Universul literar Adevarul literar si artistic, Flacara, Convorbiri critice, Rampa, Furnica, Literatorul, Palatul de justitie, Biblioteca familiei, Brasovul literar, Cele trei Crisuri, Ritmuri s.a.
Opere: sub pseudonimul De la Milcov: Fata directorului, Evlavioasa, Camera studentului - nuvele originale, urmate de mai multe poezii- Bucuresti ,1889.
Sub nume propriu: Despre agentii diplomatici- teza 1897.
Facultatea de drept;) din Bucuresti; Poezii, 1911; Epigrame, 1925;
Epigrame - prefata si ingrijire de editie de Tudor Mainescu, coperta si ilustratii Dumitru Negrea, Bucuresti ed. Tineretului, 1966.
A prefatat volumul de versuri Cad frunzele, de Victor C. Dumitrescu (Campina).


Unui poet netalentat, dar foarte pletos

Gasesc ca prea se-ngamfa el
Cu paru-i arhiabundent:
Alecsandri era mai chel
Si...parca-avea mai mult talent!

Unui poet miop

Vezi pe-acel domn roscat ce vine,
Cu ochii-n geam, cu nasu-n cer?
E scriitor. - Imi pare bine!
La care minister?

Unui confrate indiscret

Amandoi avem o boala
Si-am cazut victima ei:
Eu, chelia naturala,
Tu, chelia...de idei!

Lui Macedonski

Voi scri sub stearsa ta figura
Din Pantheonul nostru mic:
Cum? Cand aveai atata ura,
N-aveai in sufletu-ti nimic?

Unui autor dramatic, care facuse sa apara pe scena, ca personaj simbolic, un magar

-Dar piesa asta e obscena!
Sa iasa un magar pe scena!
-Ce vreti raspunse directorul,
Daca strigau toti: Autorul!

Unui prieten care, intr-o cronica, ma facuse "spiter"

Ma faci "spiter", dar nu m-apasa
Sarcasmul tau cel culinar:
M-as face chiar veterinar,
Ca sa-ti fiu "doctorul de casa".

La o sezatoare literara:)de la Tulcea, scriitorul Dunareanu, citind o frumoasa nuvela, dar cam lunga, Cincinat improvizeaza:

Cand a-nceput nuvela Dunareanu,
Era la carma inca Bratianu;
Dar, cand sfarsi bucata Dunar...escu,
Venise generalul Averescu!

Lui Aristide - cu prilejul unei conferinte intrerupte de vociferari si bastoane

Marinimia dumitale
Aproape nu mai se-ntelege:
Ai dat studentilor parale,
Ca sa primesti numai ciomege!

Unui scriitor, care nu semnase epigrama ce-mi trimesese la banchet

Epigrama-ti far-de rima
E de duh asa lipsita,
Ca, desi e anonima,
Mie-mi pare iscalita.

..................................
Ultima modificare: Vineri, 26 Noiembrie 2010
ContSters167247, utilizator
Unuia care radea de chelia sa, Cincinat i-a raspuns:

Daca intr-o zi nefasta
M-a prins sotul la nevasta,
De par eu l-am luat pe el.
(Avantajul de-a fi chel!)

Fiicei lui Tache Ionescu, care ii cerea insistent sa-i faca o epigrama:

De ti-as face o epigrama
Tu ai citi-o orisicui.
De ce nu pot sa-ti fac, duduie,
Ceva sa nu spui nimanui?
Corina sunt nerabdatoare sa ne scrii si despre:
Alexandru Teodoreanu (Păstorel)

Caligula Imperator
A facut din cal – senator,
Petru Groza – mai sinistru
A facut din bouministru.”



Mircea Ionescu-Quintus:

Să-nchinăm paharul
Pentru Păstorel:
N-a fost nici Cotnarul
Mai spumos ca el.
Corina sunt nerabdatoare sa ne scrii si despre:
Alexandru Teodoreanu (Păstorel)


Al.O.Teodoreanu (Pastorel)
1894 - 1964

Nascut la Dorohoi.Ziarist. Laureat al Premiului national de proza - 1937.
A colaborat la Viata Romaneasca, Insula literara, Insemnari literare, Flacara, Gandirea, Tara noastra, Bilete de papagal, Universul literar, Adevarul literar, Glasul patriei s.a.
A publicat impreuna cu Adrian Maniu, feeria in versuri Rodia de aurin revista Viata romaneasca.
Alte opere tiparite: Hronicul mascariciului Valatuc- 1928; Trei fabule - 1928; Mici satisfactii - Schite cu un portret inedit de Stefan Dimitrescu - 1931; Strofe cu pelin de Mai contra Iorga Nicolai, cu o cu o scrisoare inedita de la Dante Alighieri, ilustrat de C. Ava (Ion Sava), Gravuri de Kiri (Kiriacof Teodor)- 1931; Tamaie si otrava - 1934-1936; Caiet - versuri - 1938; Berzele din Boureni - 1957; Un porc de caine; Vin si apa s.a.
A tradus din autori francezi, rusi, cehi.
A scris retete culinare in Adevarul literar si artistic si in alte publicatii. A prefatat Cartea de bucate a Sandrei Marin.


Unui antialcoolic

Oare nu-ti mai amintesti,
Vorba din batrani lasata?
Din betie te trezesti,
Din prostie, niciodata.


Popei man

Popa man e om cu cap,
Bere bea-n polobocel;
Doar nu-s capra, zice el,
Sa ma multumesc c-un tap.

Economistul. Publicul romanesc se abtine de la spectacolele la care se reprezinta piese de marele nostru istoric (Iorga)

Ca sa mearga treaba,
Fu inaugurata:
Intrarea degeaba,
Iesirea cu... plata.


Dezastre

Cand cimitiru-si umple morga,
Revine-acelas trist refren:
Cand accidentele de tren,
Cand piesele lui domnu Iorga.


Istoricul

Astazi stie orisicine,
Chiar de nu-i un om prea cult,
Ca Xenopol a scris bine,
Pe cand Iorga scrie mult.

Exceptie

Fie Neamt, Chinez, Hindus,
Omul din maimuta vine;
Numai Iorga, stim rea bine,
Ca se trage din Larousse.

Sculptorii nostri

Medrea, cand imi tine calea,
Crede ca un gogoman,
Ca-i mai mare decat Han -
Ce sa spun: Mai mare...Jalea!


Curtezanului de pe linia tramvaiului 5

Credincios intr-una,
Bunelor lozinci:
A plecat cu una
Si s-a-ntors cu 5.


Domnului M. Sevastos.
Dintr-un lapsus calami, d-lui Sevastos i s-a intamplat la rubrica "Din viata, nu din carti", sa dojeneasca publicul cititor, pentru ca nu mai citeste pe Cosbuc, invocand pro causa o strofa de Minulescu.:giggle:

Mi s-a spus din multe parti,
Chiar de vineri dimineata,
Ca decat sa scrii Din viata,
Te uitai mai bine-n carti!

Aceluiasi - pe cand conducea Adevarul literar

Sevastos sa tie sama,
Cum ca este obligat,
Cand ii scriu o telegrama,
Sa-mi raspunda prin mandat!

Pariu

Eu pot sustine fara risc
De compromitere-n popor,
Ca domnul Iorga e un pisc,
Cum e Ceahlaul autor.

Corespondenta.
"Si era voevodul mic la stat"- Urechie

Am primit un plic
C-o noua lucrare:
E Stefan cel mic,
De Iorga cel mare.


Prudenta

Gandind la viata lui terestra,
Un gand prudent il inconvoaie:
Accepta o statuie ecvesta,
Dar cu umbrela sa nu-l ploaie!


:vishenka:
Ultima modificare: Marți, 30 Noiembrie 2010
ContSters167247, utilizator

Alte discuții în legătură

Observatii critice Adalbert Gabriel Gazdovici Adalbert Gabriel Gazdovici Cu toate ca sunt cu totul lipsit de talent iar umilele mele catrene ies chinuit, sau poate tocmai de aceea - deoarece recunoscand ca sunt fara talent nu mi se ... (vezi toată discuția)
Incerc si eu stelarman stelarman Intr-un sfarsit de ciresar, cuprins fiind de-un har divin, plecase inspre tribunal sa scape-n veci de al sau chin. De nedreptate istovit (avea in ochii ... (vezi toată discuția)
Literatura uitata, literatura cenzurata, literatura din sertar Radu Gabrian Radu Gabrian Cu respectul pe care trebuie sa il acordam unor inaintasi de ai nostri despre care nu cunoastem prea multe,cred eu ca nu trebuie sa ii uitam pe unii dintre ... (vezi toată discuția)