avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 903 soluții astăzi
Forum Discuţii diverse Versuri şi Epigrame Epigrama, un stravechi gen literar - antologie
Discuție deschisă în Versuri şi Epigrame

Epigrama, un stravechi gen literar - antologie

"Criticul Ibraileanu observa candva ca, prin veacuri, cu aceasta floare, epigrama, care se trage din soiul intepator al rozaceelor, am raspuns de multe ori marilor indurari pe care ni le-a adus istoria, am facut haz de necaz! A ras acest binecuvantat popor.In folclor si in creatia culta ( teatru, schita, parodie, catren, cronica rimata, ba chiar si in romanele umoristice), el a dat o productie abundenta. A contribuit poate la aceasta peisajul nostru inflorit, variat si frumos - suntem pe continent tara cu cea mai bogata frunza; poate climatul nostru impartit pe anotimpuri ..."
.............................................(n.m).urmeaza.....

autori: spre afirmarea genului epigramatic romanesc

Caragiale, Al.Macedonski, Teleor ( D.Constantinescu), Giordano, NMihaiescu-Nigrim, Toma Florescu, Cincinat Pavelescu, Radu D. Rosetti, I.Ionescu - Quintus, Sofronie Ivanovici, Valentin Bude, Cridim (Cristea N. Dimitrescu), I.Gr. Perieteanu (Narcis), Vasile Bogrea, Constantin Riulet, Vero, I.C.Popescu - Polyclet, Stefan Ivanovici - Terentiu, G.Toparceanu, Ion I. Pavelescu, Tudor Mainescu, Al,O.Teodoreanu (Pastorel), Aurelian Paunescu, Eugeniu Petrovanu, Florin Iordachescu, N.Crevedia, I. St. Bogza, Mircea Pavelescu, Octav Sargentiu, Gh. Belei, George Caranfil, Al.Clenciu, Mircea I. Ionescu Quintus, Aurel Iordache, Gabriel Teodorescu, Mircea Trifu, Dumitru Munteanu, Vasile Hutu, Valeriu Bucuroi, Gheorghe Zarafu, George Corbu.

alti autori de catrene:

G.Ranetti, I.Niculescu-Chic, Victor Ionescu Faur, Paul I.Papadopol, Nicolae Cruceru, Nicolae T. Cristescu (Pik Cristescu ), Antonian Marinescu Nour, Mihnea Vantu (Dr. N. Vatamanu), Tudor Musatescu, I.Berg, Victor Hilmu, Ion Calboreanu, Al.C.Aldea, A. Craiov ( Aurel Chirescu ), Teodor Maricaru, Ion C.Pena, Ion I. Cristescu, Apollo Bolohan, Nicolae Tatomir, Ion - Larian Postolache, Ion Potopin, V.D.Popa, Gheorghe Grosu, Ion Rus, Giuseppe Navarra, Aurel Codreanu

1. I.L.Caragiale

Nascut in satul Haimanale ( azi I.L.Caragiale ), jud.Prahova. Absolvent a patru clase la liceul din Ploiesti.
Fost in tinerete copist la tribunal, apoi sufleur de teatru, girant responsabil si corector la unele ziare, debuteaza in 1874 la Revista contemporana.
In 1877, serveste in Garda civica. Scoate revista Claponul si un almanah hazliu, popular. In timpul razboiului face sa apara, impreuna cu Frederic Dame, ziarul Natiunea Romana.
Redactor impreuna cu Eminescu si Slavici, la ziarul Timpul, pana in 1884.
Apoi, succesiv: revizor scolar, functionar, profesor, director al Teatrului National din Bucuresti. In cele din urma, patronul unei berarii, apoi concesionar al restaurantului garii din Buzau.
In 1893, scoate prima serie a Moftului roman.
In 1901, este respins la premiile Academiei.
Conduce Epoca literara, scoate a doua serie a Moftului roman.
Tipareste Calendarul Moftului Roman pe 1902.
In 1904 se stabileste la Berlin.
Alte colaborari: Contemporanul, Evenimentul, Opinia si Viata romaneasca din Iasi,
Pagini literare, Universul (1899), Convorbiri critice, Romanul (Arad).
Celebru inca de tanar, de cand i se reprezinta la Teatrul National : O noapte furtunoasa si o scrisoare pierduta. Din 1890 cand i se tipareste Napasta, apoi volumul de Teatru (1889), dupa care urmeaza Note si Schite (1892) proza cunoaste editii peste editii, iar lucrarile dramatice i se reiau pe scenele din tara."

Savant

Toate cartile din lume, de cand lumea cata-au fost,
Minunatul meu prietin le cunoaste pe de rost;
Tot ce mintea omeneasca pana astazi a stiut,
In savantu-i cap de dascal, s-a-ndesat si-a incaput.
Biblioteca vestita! asa plina, ca-n zadar
Am dori sa mai incapa si un bibliotecar.

Doamna cu evantai

Pe canapeaua eleganta,
Se-ntinde doamna nonsalanta
Si c-un papirus se evanta
De atmosfera ambianta.

Unui amic inecat in datorii

Esti mancat de camatari,
Cum e lemnul vechi de cari
Si tara de printi cotcari.

Unui filozof plesuv

Maiastra-i natura, ea tot chibzuieste
Si toate le pune la loc potrivit:
Deasupra o luna sub care domneste
O noapte adanca si fara sfarsit.

.................urmeaza Al. Macedonski


Ultima modificare: Miercuri, 17 Noiembrie 2010
ContSters167247, utilizator
Cel mai recent răspuns: Herra_ , utilizator 23:43, 16 Septembrie 2011
De la Pastorel retete:

Sunca coapta

Dupa ce legam carnea cu sfoara, o punem in apa rece, unde o lasam 12 ore, pentru a se desara. Dupa asta, se pune la zvantat si apoi la fum. Scoasa de la fum poate fi pastrata, fara de primejdie, pana la sase luni.
Preparatia incepe cu invelirea suncii intr-o coca facuta din taratza de secara si faina tot de secara (e recomandabil sa predomine taratza care da o crusta mai compacta si mai rezistenta). Se pune la cuptor. Din cand in cand se scoate si se lipesc cu acelasi aluat crapaturile pe care le provoaca aburii. Coptul dureaza doua-trei ore. Carnea se incearca prin intepare. Cand e moale e gata. Se scoate coca si se pune la rece. Asadar:
La saramura zile opt,
Si dupa asta, lucru cert,
Jambonu-i bun si copt si fiert,
Deci fa-l cum vrei, sau fiert sau copt.



Post Festum
Cand dupa bal sau alta noapte mare
Il prinde ziua obosit si daca
Vrea omul, cat de cat, sa se refaca
Spre a se duce teafar la culcare,
Se stie ca-n aceasta-mprejurare,
In timp ce vinul scade la bardaca,
Ca numai ea il pune pe picioare.

Mancaul, cand in zori se simte turta,
Bagand ardei in ciorba cea de burta,
Incet-incet, sorbind-o se reface.
Eu insa, astazi adevar zic voua,
Desi prefer o ciorba de potroace,
Am sa va dau aici reteta noua.

Punem 4 litri de apa: doua teline mari, doua radacini mari de patrunjel, doi morcovi mari si doua cepe de apa. Le tragem pe toate la o razatoare destul de groasa, pentru a le reduce la dimensiunea unor fire de tutun, taiat gros. La punem la foc blajin si le lasam sa fiarba trei ceasuri. Cand lichidul scade la circa 2 litri, adaugam un litru de zama de castraveti murati in apa (zama poate fi si de gogonele). Le lasam sa traga un singur clocot. Separat, amestecam bine smantana groasa, cu doua galbenusuri de ou.
Amestecul drege borsul, borsul, drege omul.
De Pastorel

Fa-ma doamne, morcov, ceapa,
Fa-ma doamne tot ce vrei
Praz, dovleac, spanac, ardei
Dar pazeste-ma de apa

Lui Pastorel (de Cincinat ?:-/)

Aici zace Pastorel
Oarecum neconsolat
Fiindca-i prima oara mort
Fara ca sa fie beat
(aceste randuri nu sunt din prefata Epigrame- antologie)

Preambul: s-a tiparit din aceasta editie doua sute de exemplare numerotate si semnate de autor :P

Prefata

Cincinat Pavelescu - Prefaţă la epigrame (Pavelescu)
Prefață la epigrame de Cincinat Pavelescu :

Să nu se mire de loc prietenii mei că m-am hotărât să public aceste epigrame. Flori libere, răsărite în vântul capricios al vieții mele odată statornicite și astăzi risipite pe drumuri, nu credeam c-o să fiu silit să le strâng în buchete și să le întind trecătorilor. Ele creșteau sălbatice în grădina unui castel, astăzi părăsit și ruinat de năvala războiului. Castelanul ospitalier de odinioară e nevoit să rătăcească stingher prin colțurile parcului părăginit și să culeagă florile împrăștiate pretutindeni, să-și zgârie mâinile zmulgându-le dintre bălăriile înalte și grase, pentru ca din prețul acestor mănunchiuri însângerate să-și ridice iar turnul năruit, în care păstra cu sfințenie portretele părinților, cărțile rare, relicvele copilăriei, nimicurile scumpe toată comoara de poezie și de amintire a unei vieți închinate frumosului.

Sunt bona, sunt quaedam mediocra Sunt mala plura quae legis, hic alter non fit, Avite liber.

PRO DOMO

N-am pretentia desarta
Ca in goana-acestor rime,
Am inchis idei sublime
De revolta si de arta!

Dar ca arma-n contra vietei
Si ca bici contra prostiei,
'Nalţai râsul tinereţei
ªi tristeţea ironiei...

(Craiova)

I.

Succesele profesorului N.Iorga in strainatate

Sorbona-ar vrea ca sa-l retie,
Ministri-n calea-i se prostern...
Dar Iorga vrea suprematie
Nu la Paris, ci in guvern!

II.

Amicului Minulescu, marele poet al Romantelor pentru mai tarziu, cu prilejul romanului sau: Rosu, galben si albastru

Da, rosu, galben si albastru
Erau culori nationale:
Dar dupa tragicul dezastru
Starnit de cartea D-tale,
Schimbate-au fost sa nu stirbeasca
Ceva din faima romaneasca!

III.

Unui scriitor avid de nemurire

Uitand ca gloria e fum,
Imprimi volum dupa volum!
Dar timpul crud, pe nesimtite,
Cum le primeste le si-nghite!

IV.

Pe cand in cabinetul unui celebru Director al Teatrului National un autor dramatic citea o piesa in versuri, d'asupra bibliotecii se zarea bustul marelui Alecsandri, intors putin cu fata spre perete

Pe cănd citeşte Mircea piesa
Făcănd să dărdăie dulapul,
Alecsandri ca să n-audă,
Deşi statuie, 'ntoarce capul!

V.

Unui scriitor care mă ruga sa-i scot de la tipar epigrama ce-i făcusem

Ţi-am scos epigrama cu greu.
Dar totuşi ce vană măndrie!
Aveai un prilej să se ştie
C' ai fost cineva'n timpul meu!


avem pana la LXIII:D
Ultima modificare: Miercuri, 8 Decembrie 2010
ContSters167247, utilizator
Epigrame de Cincinat Pavelescu

VI.

Unui sonetist

Cu multa casnă tu te'ntreci
A cizela sonete reci.
Dar publicul, cănd le citeşte,
Innaduşeşte!

VII.

Poetului Victor-ios

Atunci cănd criticul Emil,
In a lui cronică, proclama
Că eşti egalul lui Eshil,
Mă'ntreb: cui face epigrama?

VII.

Unui primar spiritist, care m'a ameninţat că nu mai mă invită la masă, în splendidul palat ce avea la Brăila, dacă nu-i fac imediat o epigramă

Cu morţii prea mult tu te joci,
ªi chemi la spirite o mie;
Un sfat: pe-al tău să nu-l evoci,
Că niciodată n'o să vie.

IX.

Lui Doinaru

Cu spiritele tale mici
Greu reputaţia să-mi strici:
Întâi, că'n Ţara Româneasca
Nu-i om de duh să te citeasca;
Iar, dacă vreunul s'a'nşelat
ªi te-a citit: sunt răzbunat.





Legally mi-a scris: “ar fi dragut inca un concurs de epigrame, insa eu doar am sa urmaresc, fara a ma implica de data aceasta”.
Pai n-are cine sa participe…
Dar tocmai s-a incheiat concursul de epigrame de pe Agonia, din care am ales-o pe cea mai frumoasa (dupa parerea mea):

Bigamie

Îţi iei un soţ deştept, c-o leafă bună
Și-un tinerel frumos să-l pui în ramă,
Îi laşi să joace table împreună
Și pleci la un concurs de epigramă.

Dan Norea


Alte discuții în legătură

Observatii critice Adalbert Gabriel Gazdovici Adalbert Gabriel Gazdovici Cu toate ca sunt cu totul lipsit de talent iar umilele mele catrene ies chinuit, sau poate tocmai de aceea - deoarece recunoscand ca sunt fara talent nu mi se ... (vezi toată discuția)
Incerc si eu stelarman stelarman Intr-un sfarsit de ciresar, cuprins fiind de-un har divin, plecase inspre tribunal sa scape-n veci de al sau chin. De nedreptate istovit (avea in ochii ... (vezi toată discuția)
Literatura uitata, literatura cenzurata, literatura din sertar Radu Gabrian Radu Gabrian Cu respectul pe care trebuie sa il acordam unor inaintasi de ai nostri despre care nu cunoastem prea multe,cred eu ca nu trebuie sa ii uitam pe unii dintre ... (vezi toată discuția)