Apostilarea si supralegalizarea

Legea 121/2005:

CONVENŢIE
cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării
actelor oficiale străine, încheiată la 5 octombrie 1961
Statele semnatare ale prezentei convenţii,
dorind să suprime cerinţa supralegalizării diplomatice sau consulare a actelor oficiale străine,
au decis să încheie o convenţie în acest sens şi au convenit asupra următoarelor dispoziţii:

ARTICOLUL 1
Prezenta convenţie se aplică actelor oficiale care au fost întocmite pe teritoriul unui stat contractant şi care urmează să fie prezentate pe teritoriul unui alt stat contractant.
Sunt considerate acte oficiale, în sensul prezentei convenţii:
a) documentele care emană de la o autoritate sau de la un funcţionar al unei jurisdicţii a statului, inclusiv cele care emană de la ministerul public, de la un grefier sau de la un executor judecătoresc;
b) documentele administrative;
c) actele notariale;
d) declaraţiile oficiale, cum ar fi: cele privind menţiuni de înregistrare, viza de învestire cu dată certă şi legalizări de semnături, depuse pe un act sub semnătură privată.
Totuşi prezenta convenţie nu se aplică:
a) documentelor întocmite de agenţi diplomatici sau consulari;
b) documentelor administrative care au legături directă cu o operaţiune comercială sau vamală.

ARTICOLUL 2
Fiecare stat contractant scuteşte de supralegalizare actele căror li se aplică această convenţie şi care urmează să fie prezentate pe teritoriul său. Supralegalizarea, în sensul prezentei convenţii, are în vedere numai formalitatea prin care agenţii diplomatici sau consulari ai ţării pe teritoriul căreia actul urmează să fie prezentat atestă veracitatea semnăturii, calitatea în care a acţionat semnatarul actului sau, după caz, identitatea sigiliului şi a ştampilei de pe acest act.

ARTICOLUL 3
Singura formalitate care ar putea fi cerută pentru a atesta veracitatea semnăturii, calitatea în care a acţionat semnatarul actului sau, după caz, identitatea sigiliului sau a ştampilei de pe acest act, este aplicarea apostilei definite la art. 4, eliberată de către autoritatea competentă a statului din care emană documentul.
Totuşi formalitatea menţionată în alineatul precedent nu poate fi cerută atunci când fie legile, regulamentele sau uzanţele în vigoare în statul în care actul urmează să fie prezentat, fie o înţelegere între două sau mai multe state contractante o înlătură, o simplifică sau scuteşte actul de supralegalizare.

ARTICOLUL 4
Apostila prevăzută la art. 3 alin. 1 se aplică chiar pe act sau pe o prelungire a acestuia; ea trebuie să fie conformă cu modelul anexat la prezenta convenţie.
Totuşi ea poate fi redactată în limba oficială a autorităţii care o eliberează. Menţiunile care figurează în conţinutul ei pot fi date şi într-o a doua limbă. Titlul "Apostille (Convention de la Haye du 5 octobre 1961)" va fi menţionat în limba franceză.

ARTICOLUL 5
Apostila este eliberată la cererea semnatarului sau a oricărui alt deţinător al actului.
Întocmită în mod corespunzător, ea atestă veracitatea semnăturii, calitatea în care a acţionat semnatarul actului sau, după caz, identitatea sigiliului sau a ştampilei de pe acest act.
Semnătura, sigiliul sau ştampila care figurează pe apostilă este scutită de orice atestare.

Ce va trebuie mai exact?

Sa folositi un act intocmit in Ro in afara Ro ... sau viceversa? (si unde mai exact sau de unde; in ce stat/din ce stat - ca sa putem sti daca trebuie apostilat sau supralegalizat)

Este o intrebare cu caracter general si nu ma aflu in situatia de a folosi un astfel de act.
Ma intereseaza procedura de eliberare a apostilei si supralegalizarea pe care o urmeaza Camera Notarilor Publici.

[ link extern ] :)

Camerele notarilor publici au devenit autoritati competente sa aplice apostila pentru actele notariale (prev l art. 1 lit. c din Conventia de la Haga din 5 oct. 1961) incepand din 26 noiembrie 2010... pentru ca asa graita-a mica diforma (reforma) in justitie (= Legea 202/2010 care a modificat OG 66/1999 pentru aderarea României la Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 26 august 1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare)

Nici picata cu ceara nu pricep cu cea ajuta aceasta masura pentru "accelerarea proceselor in justitie" (= titlul legii micii diforme) Caci:
- n-am facut decat sa inventam un al treilea loc (camerele) in care se pun apostile, in loc de doua cate erau pana acum (tribunale + prefecturi) :stunned:
- masura n-are absolut nici o implicatie asupra duratei proceselor
- nu au fost degravate tribunalele de acesta sarcina (le-au ramas si lor vreo cateva stampile de pus pe alte acte - cele de la art 1 lit. a si d).

In fapt apostila e o stampila de forma patrata cu latura de 9 cm identica in toate statele membre ale Conventiei de la Haga si care se aplica direct pe act sau pe o prelungire a acestuia. Indiferent de tara in care se aplica, toate aceste stampile au urmatoarea denumire: Apostille - Convention de la Haye du 5 Octobre 1961.

Ce procedura (= bucatarie interna) a croit / va croi camera ...habar n-am. (n-am avut nevoie in acest timp scurt). In esenta n-are cum sa fie necesar mai mult decat o cerere/formular, actul de apostilat + o taxa + procura (daca cel ce solicita apostla nu este titlularul actului).