avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 705 soluții astăzi
Forum Discuţii juridice Executare silită titlu executoriu impotriva statului - Validarea ...
Discuție deschisă în Executare silită

titlu executoriu impotriva statului - Validarea popririi - tert poprit Trezoreria - calitate procesuala pasiva

Buna ziua ! Am nevoie de ajutor :
a) in a demonstra ca in executarea silita impotriva Statului Roman - prin Ministerul Finantelor reprezentat de DGFPS (exista titlu executoriu impotriva MF, termenele sint respectate : 6 luni de la somatie , 3 luni de la adresa de infiintare a popririi) , Trezoreria judeteana Constanta are calitate procesuala pasiva de tert poprit ; ma aflu in faza de validare a popririi si mi s-a pus in vedere sa sustin actiunea prin "demonstrarea" calitatii procesuale pasive a Trezoreriei.
b) Daca (...) legea privind competenta teritoriala a executorilor judecatoresti s-a modificat recent (ultimul an) - asa mi s-a spus dar nu gasesc modificarea , pe de alta parte , sechestrul mobiliar - excedent popririi - al debitorului din Bucuresti poate fi realizat acum cu executor din Constanta sau trebuie tot executor de Bucuresti ?
Multumesc.
Cel mai recent răspuns: razvan11catalin , utilizator 06:23, 8 Iunie 2011
trezoreria poate fi tert poprit - Normă metodologică din 19/09/2003
de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 201/2003
Trezoreria, la fel ca si AFP-ul, nu au personalitate juridica. Caliatea de tert poprit o are Ministerul Finantelor Publice in conditiile art. 1 din cadrul HG 78/1992:
Art. 1. - Începînd cu anul 1992, Ministerul Economiei şi Finanţelor va organiza trezoreria centrală a finanţelor publice, precum şi trezorerii în cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice, administraţiilor financiare, circumscripţiilor fiscale orăşeneşti şi percepţiilor rurale.
Conform OUG 146/2002 Trezoreria Statului este un sistem unitar, iar conform referitului HG acest "sistem" este organizat in cadrul MFP, acesta in calitate de organ al administratiei centrale, cu personalitate juridica, avand calitatea de tert poprit.
Reprezentantul legal al MFP in teritoriu este DGFP conform HG 109/2009, daca nu ma insel, privind organizarea ANAF. A se vedea si HG 34/2009 privind organizarea MFP.
Obtinerea validarii de poprire impotriva Trezoreriei Statului este un nonsens intrucat lipseste de eficacitate prevederile art. 460 alin. 4 C. pr. civila, hotararea de validare devenind titlu executoriu daca terul poprit nu consemneaza sumele in termen de 15 zile de la pronuntarea acesteia, fiind imposibil sa executi silit o structura functionala fara patrimoniu ori personalitate juridica.
Termenul de 3 luni, referit de catre dvs., de la data popririi, este termen de decadere din dreptul dvs. de a cere validarea popririi, in sensul prev. art. 460 alin. 1 C. pr. civila.
Termenul de 6 luni, in care ati lasat executarea in nelucrare este termen de perimare in sensul prev. art. 389 C. pr. civila.
O.G. 22/2002 nu instituie un termen de gratie de 6 luni, ori de imunitate in raport cu executarea silita, a institutiilor publice, ci statueaza ipoteza in care executarea silita "nu incepe sau nu continua din cauza lipsei de fonduri", lipsa a fondurile care trebuie dovedita, nu se prezuma.
Eu personal cred ca ar trebui 1.
Sa invederati instantei ca ipostaza in care sunteti pus, anume de a executa silit statul, reprezinta o infrangere a celor prev. prin art. 6 para. 1 C.E.D.O., astfel cum a statuat Curtea de la Strasbourg in cauzele Sandor c. Romaniei, Tacea c. Romaniei, S.C. Prodcomexim nr. 1 si 2 c. Romaniei, Abramiuc c. Romaniei, Marinescu si Mangu c. Romaniei, S.C. Ruxandra Trading S.R.L. c. Romaniei, Metaxas c. Greciei, Hornsby c. Regatul Unit, Imobiliare Saffi c. Italiei, fiindu-va negat dreptul la proprietate recunoscut pe calea unei hotarari irevocabile.
As invedera ca, institutiile statului au suprimat principiile fundamentale ale democratiei constitutionale, suprimand dreptul dvs. de a avea beneficiul infaptuirii actului de justitie, hotararea judecatoreasca favorabila ce va fosta data statuand in acest context numai niste drepturi iluzorii, imposibil de materializat. In raport cu aceste aspecte am solicita instantei sa inlature de la aplicare prev. O.G. 22/2002, facand aplicarea directa a C.E.D.O. si sa oblige tertul poprit sa consemneze sumele la dispozitia executorului judecatoresc.

Dupa cum am spus, in opinia mea, cerea dvs. este tardiva si executarea perimata, va trebui sa o luati de la inceput, altfel va pierdeti vremea degeaba in dosarul de validare, eventual sa cautati un executor mai competent.

Poate asta va ajuta:

Poprire. Neexecutarea, în temeiul O.G. nr. 22/2002, obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, încalcă art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului

CEDO, art. 6

C. proc. civ., art. 460

O.G. nr. 22/2002, art. 2

Potrivit art. 2 din O.G. nr. 22/2002 „ordonatorii principali de credite bugetare au obligaţia să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condiţiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii şi ale instituţiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plăţii sumelor stabilite prin titluri executorii.”

Împrejurarea că ordonatorii principali de credite bugetare nu au dispus toate măsurile necesare pentru asigurarea bugetelor proprii şi ale instituţiilor din subordine pentru efectuarea plăţii sumelor stabilite prin titluri executorii nu constituie un motiv rezonabil pentru respingerea cererii de validare a popririi în vederea realizării creanţelor reclamanţilor.

În situaţia în care se refuză punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti în temeiul O.G. nr. 22/2002, garanţiile conferite de art. 6 din CEDO, de care beneficiază justiţiabilul pe parcursul etapei judiciare a procedurii, îşi pierd orice raţiune de a exista.

C.A. Constanţa, secţia civilă minori şi familie litigii de muncăşi asigurări sociale, decizia nr. 454 din 4 octombrie 2006

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanţa sub nr. 8515/2005 creditorii B.V.I. şi

S.E. au solicitat, în contradictoriu cu debitorii Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa şi Prefectura Judeţului Constanţa, înfiinţarea validării popririi asupra conturilor debitorilor deschise la terţul poprit Administraţia Finanţelor Publice Constanţa.

În susţinerea cererii s-a arătat că debitorii nu şi-au îndeplinit obligaţiile de plată a sumelor prevăzute în titlul executoriu reprezentat prin sentinţa civilă nr. 7553/2003 a Judecătoriei Constanţa, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 194/2004 a Tribunalului Constanţa, că reclamanţii au obţinut încuviinţarea executării silite împotriva debitorilor, dar că terţul poprit nu şi-a îndeplinit obligaţia de consemnare a sumelor prevăzute în adresa de înfiinţare a popririi.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 460 C. proc. civ. Terţul poprit a formulat întâmpinare prin care s-a arătat că debitorii sunt instituţii publice, că nu se pot urmări bunurile acestora în lipsa dispoziţiei ordonatorilor de credite, conform O.G. nr. 22/2002, astfel încât nu se pot popri conturile debitorilor. Prin sentinţa civilă nr. 8791 din 7 octombrie 2006, Judecătoria Constanţa a admis cererea creditorilor şi a dispus validarea popririi înfiinţată prin adresa emisă la 25 iulie 2005 în dosarul de executare nr. 131/2005 al B.E.J. M.I. A fost obligat terţul poprit să plătească creditorilor următoarele sume:


675,41 lei RON debit principal şi 50 lei RON cheltuieli de executare datorate de debitorul Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa;

808,75 lei RON debit principal şi 50 lei RON cheltuieli de executare datorate de debitorul Prefectura Judeţului Constanţa. Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat apel debitoarea Prefectura Judeţului Constanţa, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie. Prin decizia civilă nr. 330 din 9 mai 2006 Tribunalul Constanţa a admis apelul şi a schimbat în tot sentinţa apelată, în sensul respingerii cererii de validare a popririi, ca nefondată.

Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de apel a reţinut, în esenţă, că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile O.G. nr. 22/2002, act normativ ce instituie o procedură specială, derogatorie, de punere în executare a obligaţiilor de plată a unor surse de bani stabilite prin hotărâri judecătoreşti în sarcina autorităţilor şi instituţiilor publice, scopul ei fiind acela de a evita blocarea activităţilor de interes public ale acestor instituţii.

Cum în speţă nu s-a probat că debitorii – instituţii publice – au alocat fonduri speciale pentru plata obligaţiilor stabilite în sarcina lor prin hotărâri judecătoreşti şi care s-ar afla în mâinile terţului poprit, nu poate fi validată poprirea înfiinţată de executorul judecătoresc.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs creditorii B.V.I. şi S.E., care au criticat-o pentru nelegalitate, conform art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pentru motivul că instanţa de apel a reţinut în mod greşit că acţiunea de validare a popririi nu are temei legal, întrucât debitorii – instituţii publice – nu au alocat fonduri destinate efectuării plăţii sumelor cuprinse în titlul executoriu înfiinţat de recurenţii creditori. Conform dispoziţiilor Legii nr. 288/2002, revine ordonatorilor de credite obligaţia de a dispune asupra virărilor de credite bugetare pentru asigurarea efectuării plăţilor stabilite prin titluri executorii, iar neglijenţa sau reaua-credinţă a debitorilor în realizarea acestei obligaţii nu constituie un temei legal pentru respingerea cererii de validare a popririi.

Analizând legalitatea hotărârii recurate în raport de critica recurenţilor, se constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Recurenţii reclamanţi B.V.I. şi S.E. au dobândit calitatea de creditori ai Ministerului Finanţelor Publice prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa şi ai Prefecturii Judeţului Constanţa pentru sumele de 675,41 lei RON – despăgubiri, 50 lei RON – cheltuieli de executare silităşi respectiv, 808,75 lei RON – despăgubiri şi 50 lei RON – cheltuieli de executare, în baza titlului executoriu – sentinţa civilă nr. 7553/2003 a Judecătoriei Constanţa, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 194/2004 al Tribunalului Constanţa.

Deşi au solicitat punerea în executare a titlului executoriu, debitorii nu şi-au executat aceste obligaţii băneşti.

Conform dispoziţiilor art. 460 alin. (1) C. proc. civ. „dacă terţul poprit nu-şi mai îndeplineşte obligaţiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă a eliberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanţa de executare, în vederea validării popririi”.

Articolul 2 din O.G. nr. 22/2002 prevede că „ordonatorii principali de credite bugetare au

obligaţia să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condiţiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii şi ale instituţiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plăţii sumelor stabilite prin titluri executorii.”

Executarea unei hotărâri judecătoreşti trebuie considerată ca făcând parte integrantă din proces, în sensul art. 6 din CEDO. Dreptul la instanţă ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă din cadrul statului contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivăşi obligatorie să rămână inoperantă în detrimentul unei dintre părţi (cauza Săcăleanu împotriva României, Hotărârea din 6 septembrie 2005, cauza Virgil Ionescu împotriva României, Hotărârea din 28 iunie 2005, definitivă la 28 septembrie 2005).

În situaţia în care administraţia refuză sau omite punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti, garanţiile conferite de art. 6 din CEDO, de care beneficiază justiţiabilul pe parcursul etapei judiciare a procedurii, îşi pierd orice raţiune de a exista.

Împrejurarea că ordonatorii principali de credite bugetare nu au dispus toate măsurile necesare pentru asigurarea bugetelor proprii şi ale instituţiilor din subordine pentru efectuarea plăţii sumelor stabilite prin titluri executorii nu constituie un motiv rezonabil pentru respingerea cererii de validare a popririi în vederea realizării creanţelor reclamanţilor.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut constant în practica sa că o autoritate a statului nu ar trebui să se folosească de pretextul lipsei fondurilor pentru a nu onora o datorie întemeiată pe o hotărâre judecătorească (Budov c. Rusia, Hotărârea din 7 mai 2002; Săcăleanu c. României, Hotărârea din 6 septembrie 2005). Fiecare stat are datoria de a deţine un arsenal juridic adecvat şi suficient pentru a asigura respectarea obligaţiilor pozitive ce îi revin.

Or, în cauză, statul, prin propriile acţiuni, a făcut imposibilă recuperarea imediată de către reclamanţi a sumelor stabilite prin hotărâre judecătorească, elemente suficiente pentru a concluziona că acesta, prin intermediul organismelor sale specializate, nu a depus toate eforturile pentru punerea în executare cu celeritate a hotărârilor judecătoreşti ce constituie titluri executorii pentru reclamanţi, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 6 din CEDO.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 312 C. proc. civ., se va admite recursul reclamanţilor şi se va modifica decizia recurată, în sensul respingerii apelului formulat de debitorul Prefectura Judeţului Constanţa şi menţinerii hotărârii primei instanţe.
Multumesc ptr raspuns , o sa procesez informatia noua si voi reveni pertinent cu intrebari, deocamdata citeva observatii care - desi nu vin de la un specialist in drept - sper sa "ajute" la detalierea / luminarea cauzei:

a) Nu exista tardivitate si nici nelucrare, titlul executoriu a fost obtinut pe 25-mar-10 , pe 07-Apr-10 au fost notificati MF & DGFPS amiabil pentru stingerea creantei de buna voie si deoarece - bineinteles - au fost pasivi si ignoranti in raport cu speta , pe 04-May-10 am ajuns la executor care a emis somatia pe 17-Jun-10 si ulterior , o adresa de infiintare a popririi pe 18-Aug-10. Cererea de validare a popririi a fost depusa pe 03-Dec-10 cu termen pe 05.01.2011, moment in care am si renuntat la ordonanta presedintiala in contra unor termene de "urgenta" (26.01.2011-termen ptr care am si cerut suport in mesajul anterior , ptr motivele aratate mai sus si dezvoltate mai jos)

b) (...) " În ce priveste exceptia tardivitatii formularii cererii de validare a opririi,instanta de fond a retinut corect ca termenul de 3 luni prev. de art.460 c.pr.civ. împiedica formularea cererii de perimare înainte de împlinirea lui. Aceasta rezulta din însasi economia textului, ca tertul poprit trebuie sa-si îndeplineasca obligatiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, si daca nu-si îndeplineste aceste obligatii în termenul de 3 luni de la data la care trebuia sa consemneze sau sa plateasca suma urmaribila, poate fi sesizata instanta de executare în vederea validarii popririi. Nu sunt aplicabile acestui termen dispozitiile art. 103 c.pr.civ., termenul prevazut de art. 460 c.pr.civ. nefiind un termen de decadere, doar de la data împlinirii acestui termen existând posibilitatea sesizarii instantei pentru validarea popririi" (sentinta civila nr. 1648/2008 a Judecatoriei Medias) , deci n-as vorbi despre o decadere aici.Am gasit mai multe decizii in acelasi spirit, o actiune de validare a popririi introdusa inainte de termenul de 3 luni va fi respinsa ca prematur introdusa.

c) Un calcul simplu ne arata ca pe 14-Dec-10 au trecut cele 6 luni de gratie de la emiterea somatiei iar , pe de alta parte , pe 01-Dec-10 cele 3 luni de prohibitie + 15 zile de la pct b) - anterior , sens in care am depus cererea de validare a popririi pe 03-Dec-10.

d) Mai departe , calitatea procesuala este reglementata in art.41 si urm. Cod de Procedura Civila si art.41 (2) CPC "Asociatiile sau societatile care nu au personalitate juridica pot sta in judecata ca parate, daca au organe proprii de conducere" nu exclude Trezoreria k tert poprit iar art. 452 CPC nu face vorbire de tertul poprit ca avind personalitate juridica ci doar k fiind "o a treia persoana" debitoare debitorului (si din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 146/2002 intrezaresc k Trezoreria ar fi,indiferent de gradul de rudenie cu MF, k doar n-or fi una si aceeasi entitate precum "trinitatea" divina... Tatal,Fiul si Sf.Duh... pe cale de consecinta intrunind preved. art 452 CPC) si cum titlul meu executoriu este impotriva "Statului Roman prin Ministerul Finantelor" (alta "trinitate-dualitate unitara") se pune problema:

d1) De ce nu s-ar valida poprirea in cadrul Trezoreriei , chiar dk aceasta e parte a MF ? (rog raspuns pe act normativ)

d2) Dk Statul Roman este debitorul si MF tertul poprit (desi au fost tot timpul o "dualitate" unitara) , in postura asumata aici de debitor-tert , dc nu i-ar fi putea fi MF blocate (poprite) anumite conturi de incasari in cadrul Trezoreriei , Trezoreria fiind , in considerentele Dvs dar se pare si ale Instantei , una si aceeasi entitate cu MF ?

e) Legat de competenta teritoriala a executorilor , intrebasem initial dk s-a schimbat ceva , eu chiar nu am gasit raspunsul, in fine , dk s-a schimbat ceva , este acum competent executorul de Constanta sa execute - urmarind bunurile mobile - ale MF din Bucuresti (?) si:

e1) dk executorul este limitat teritorial: dat fiind k "Statul Roman - MF - Trezoreria" sint o trinitate unitara din ce se intrezareste pina acum , bunurile mobile executabile ale Trezoreriei inseamna k sint ale MF , deci pot fi urmarite competent de catre executor de Constanta , ca si bunurile mobile executabile ale DGFP Constanta.
(am gasit ceva mai vechi insa nu cunosc finalitatea tentativei executarii , mai ales k pe atunci - paradoxal - executorul sigur era limitat in competenta teritoriala ... [ link extern ] )

e2) iar dk executorul nu este limitat teritorial: inseamna k poate fi abandonata procedura popririi oricind este convenabil ptr abordarea executarii urmaririi bunurilor MF din Bucuresti fara a mai schimba executorul de Constanta.
1. Daca debitorul dvs. este Statul Roman prin MFP, sau MFP in nume propriu, atunci tertul poprit este Banca Nationala Romaniei si nu Trezoreria Statului. A se vedea legea de organizare a BNR.
2. Trezoreria nu e nici asociatie nici societate, ci un sistem functional organizat in cadrul MFP care nu poate sta in judecata in nume propriu, a se vedea OUG 146/2003, HG 78/1992, HG 34/2009.
3. Daca art. 452 C. pr. civila refera notiunea de "persoana" trebuie sa cercetati ce este aceea o "persoana" din perspectiva capacitatii de exercitiu si exercitarii drepturilor procesuale, va intereseaza, cu precadere, ce este aceea o "persoana" (juridica de drept public).
4. Pentru a observa competenta executorilor vedeti Legea 188/2000, modificata prin Legea 202/2010.
5. Validarea popririi in raport cu Trezoreria, care este un departament in cadrul MFP (la fel cum in orice companie exista un departament de resurse umane), este un nonsens in speta dvs. si nu va ajuta cu nimic, practic cereti instantei sa constate ca MFP pastreaza sumele de bani ale MFP si sa valideze poprirea in raport cu MFP (chiar daca dvs. preferati sa ii ziceti Trezoreria).

Recomandarea mea sincera este sa cautati un avocat, util ar fi unul chiar priceput, eventual sa incercati o cerere de aplicare a unei amenzi civile pe art. 580 ind. 3 C. pr. civila in raport cu conducatorul institutiei debitoare, evocati CEDO, aratati ca obligatia poate fi realizata numai prin vointa debitorului (obligatie de a face si nu de a da, operatiunea tehnica de virare de credite bugetare).
0.Multumesc inca o data
1.debitorul este Statul Roman prin MFP - DGFP Constanta dupa cum poate fi citit pe titlul executoriu
2.Am inteles aspectul cu Trezoreria, mi s-au cerut lamuriri scrise intre termene , voi merge deocamdata pe MF-Trezorerie , MF tert poprit pina ma lamuresc cu BNR deoarece adresa de infiintare a popririi a fost facuta catre Trezorerie.
3.Ramas fara obiect,de acord
4.O s-o studiez, asta tot fac de 13 ani , studiez in penal , civil - reparatii, civil - executare
5.Si mie imi pare usor confuza situatia , insasi speta pleaca de la o eroare juridica in care cu greu am lamurit Instantele sa dea o decizie favorabila.
6.N-am intilnit avocati buni - ghinionul meu - in 13 ani de penal + civil , 95% din actiuni au fost initiate si formulate personal , desi am fost asistat - in 80 % din totalul temporal - de avocat - nu din oficiu. In schimb apreciez pertinenta si celeritatea raspunsurilor Dvs.
7.N-ati facut deloc vorbire de executarea de dupa cele 6 luni de la primirea somatiei , excedenta popririi , abordare , particularizare in spetza , procedura cu executor de Constanta , sanse de reusita , optimizarea procedurii.
Ultima modificare: Sâmbătă, 8 Ianuarie 2011
catalin2011, utilizator

Alte discuții în legătură

Executare silita a statului roman prin ministerul finantelor catalin2011 catalin2011 Buna ziua ! Va rog suport juridic … In cadrul unei spete de executare silita a \"Statului Roman prin Ministerul Finantelor prin DGFP Cta\" (titlul ... (vezi toată discuția)
Bnr / dgfp terti popriti catalin2011 catalin2011 a) Cunosteti vreo speta / argumentatie in care BNR a fost validat tert poprit pe linga debitorul poprit \"\"Statul Roman prin MF\"\" deoarece in speta mea - ... (vezi toată discuția)
Validarea popririi Katri Katri Bună ziua! Am depus la un executor judecătoresc o sentinţă civilă pentru a fi pusă în executare. Acesta a emis popririle pe toate conturile debitoarei. ... (vezi toată discuția)