cedo etapa 2 , negocierea cu statul

in fine nu mai conteaza, mi e scarba de romania si de legile ei, dar ca fapt divers:

nu crezi ca o incalcare a unui drept se poate face chiar de instanta de fond?
si recunoscuta de cea de apel?
nu tot incalcare a unui drept se numeste atunci cand o incalca instanta de fond si sustinuta de cea de apel?
e musai ca cea de fond sa recunoasca un drept si cea de apel nu?, ptr a se numi incalcare de drept?

Legea nu da dreptul la imobil. Legea da dreptul de a cere in instanta recunoasterea dreptului la imobil, ceea ce e cu totul altceva. Daca o instanta independenta si impartiala a considerat ca nu se aplica conditiile legii, CEDO nu este un nou grad de jurisdictie.

In legatura cu momentul in care devine un drept bun, sub art. 1 din protocolul 1 la Conventie, cineva are un bun / interes legitim atunci cand dreptul sau este recunoscut printr-o decizie administrativa sau judecatoreasca. Nu prea au sanse la CEDO procesele care au ca obiect drepturi patrimoniale nerecunoscute, cum ar fi contestarea unei mosteniri, sau un partaj sau alte asemenea chestiuni... Conteaza si ce au retinut instantele, deci puteti consulta un avocat specializat pentru intemeierea cererii.

Art. 7.L85/1992
Locuintele construite din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat, pina la data intrarii in vigoare a prezentei legi, altele decit locuintele de interventie, vor fi vindute titularilor contractelor de inchiriere, la cererea acestora, cu plata integrala sau in rate a pretului, in conditiile Decretului-lege nr. 61/1990 !!!

deci spui ca legea asta nu mi da dreptul la imobil, nu?
nu spune nicaieri in lege sa ma adresez instantei pt a dobandi recunoasterea.....
legea spune ca daca fac o cerere catre unitatea economica xxx, imi va vinde locuinta, deoarece locuinta este construita din fondurile statului inainte de 90.
eu te intreb : parintii tai sau chiar tu (ca nu stiu ce varsta ai) pe ce lege au cumparat locuinta de la stat?
oare nu este aceasi lege?
oare nu au cumparat 10 mil de romani locuintele pe aceasi lege in anii 90?
te asigur ca am indeplinit toate conditiile pt a dobandi locuinta, si ca singurul impediment a fost coruptia!!!
avocati am consultat doar nu am facut de capul meu !!!
totusi astept si alte pareri !!!

blanch_111 a scris:

Art. 7.L85/1992
Locuintele construite din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat, pina la data intrarii in vigoare a prezentei legi, altele decit locuintele de interventie, vor fi vindute titularilor contractelor de inchiriere, la cererea acestora, cu plata integrala sau in rate a pretului, in conditiile Decretului-lege nr. 61/1990 !!!

deci spui ca legea asta nu mi da dreptul la imobil, nu?
nu spune nicaieri in lege sa ma adresez instantei pt a dobandi recunoasterea.....
legea spune ca daca fac o cerere catre unitatea economica xxx, imi va vinde locuinta, deoarece locuinta este construita din fondurile statului inainte de 90.
eu te intreb : parintii tai sau chiar tu (ca nu stiu ce varsta ai) pe ce lege au cumparat locuinta de la stat?
oare nu este aceasi lege?
oare nu au cumparat 10 mil de romani locuintele pe aceasi lege in anii 90?
te asigur ca am indeplinit toate conditiile pt a dobandi locuinta, si ca singurul impediment a fost coruptia!!!
avocati am consultat doar nu am facut de capul meu !!!
totusi astept si alte pareri !!!

Din punctul meu de vedere nu are absolut nicio relevanta cate instante s-au pronuntat in tara.
Singura problema care se pune la CEDO este: a avut loc o incalcare a drepturilor omului de catre cel putin una din instantele care s-au pronuntat?
Daca se constata ca a avut loc o asemenea incalcare atunci exista sansa, la Strasbourg, a "repunerii in drepturi" iar daca acest lucru nu mai este posibil atunci "satisfactie echitabila".
Curtea are in procedura intelegerea intre stat si aplicant.
In baza de date a Curtii sunt publicate multe documente (franceza si engleza) care prezinta punctul de vedere comun al partii respective si al statului roman: in ce termeni s-au inteles, inclusiv compensatiile materiale oferite de statul roman. Aceste documente sunt de un real folos in a intelege: cat sa ceri si la cat sa te astepti sa primesti.
Aceste documente se gasesc in lista celor declarate "Inadmisibile" fiind "strike out of the list".
Mai pe romaneste: atunci cand statul roman recunoaste incalcarea drepturilor unui cetatean, CEDO apreciaza acel dosar ca fiind "strike out of the list" - scos din lista cazurilor aflate pe rolul CEDO. Dpv informatic, aceste cazuri in care Romania si-a recunoscut vina figureaza pe site-ul Curtii la "inadmisibile".
(Personal nu vad absolut nicio logica pentru aceasta incadrare....)
In concluzie, numarul foarte mare de cereri "inadmisibile" la CEDO se datoreaza faptului ca statul roman isi recunoaste vinovatia in foarte multe cazuri - nu mai asteapta sa fie condamnata Romania - aceste cazuri sunt "scoase din lista cazurile pe rolul Curtii" si incadrate la rubrica "Inadmisibile".
este putin confuz dar asta este realitatea!

In general, statul roman, se ofera sa plateasca un cuantum bazat pe jurisprudenta Curtii in cazurile similare.
Curtea nu este foarte darnica cu daunele...ideea este ca nu te adresezi Curtii pentru a obtine sume substantiale ci pentru a ti se recunoaste un drept incalcat, pentru a fi repus in situatia anterioara incalcarii dreptului iar daca aceasta nu mai este posibil, atunci este vorba despre o satisfactie echitabila.
Asta este singura intrebare la care doar Curtea poate raspunde.

Avand in vedere corectitudinea si consecventa Curtii..personal nu vad nici un motiv pentru care sa precizezi o anumita suma. Nici Curtea si nici statul Roman nu se vor raporta la ea.....ce amai eleganta exprimare este :"las la latitudinea Curtii ...in baza jurisprudentei consacrate avand in vedere cazurile similare si situatia economico-sociala curenta, in baza particularitatilor aplicantului specificate in aplicatie".

Eu m am informat din punctul asta de vedere si am gasit urmatoarele:

Condiţiile de admisibilitate a sesizării Curţii cu o cerere individuală sunt următoarele:

1. Curtea nu poate fi sesizată decât după epuizarea căilor de recurs interne unei cereri. Aceasta presupune ca persoana respectivă să fi sesizat cea mai înaltă jurisdicţie competentă, cu respectarea regulilor şi a termenelor de procedură.

2. Termenul în care poate fi sesizată este de 6 luni de la data deciziei interne definitive. Termenul de 6 luni curge de la data la care autoritatea naţională competentă cea mai înaltă şi-a pronunţat decizia (dacă plângerea se referă la o condamnare, termenul curge de la pronunţarea hotărârii finale în ordinea normală a căilor de atac şi nu de la respingerea ulterioară a unei eventuale cereri de revizuire). Dacă se depăşeşte acest termen, Curtea nu mai poate examina plângerea.

3. Cererea trebuie formulată în scris şi semnată de către reclamant sau de către persoana care îl reprezintă, în cazul în care cererea este prezentată de către o organizaţie neguvernamentală sau de către un grup de persoane fizice, ea trebuie semnată de către persoanele abilitate să reprezinte organizaţia sau grupul respectiv.


si in legatura cu precizarea sumei:

Regulamentul Curtii Art. 60 - Cererea privitoare la „satisfactia echitabila”
1. Orice reclamant care, în cazul constatarii unei încalcari a
drepturilor sale ce decurg din Conventie, solicita acordarea unei
satisfactii echitabile conform art. 41 al acesteia, trebuie sa formuleze o
cerere distincta în acest sens.
2. În afara deciziei contrare a Presedintelui Camerei, reclamantul
trebuie sa prezinte pretentiile sale, evaluate si stabilite pe rubrici
si însotite de documentele justificative pertinente, în cadrul aceluiasi
termen care i-a fost acordat pentru depunerea observatiilor scrise.
3. Daca reclamantul nu respecta cerintele prevazute în alineatele
precedente, Camera poate respinge, în tot sau în parte, pretentiile sale.
4. Pretentiile reclamantului sunt comunicate Guvernului pârât pentru
observatii.


in legatura cu "strike out of the list", am gasit undeva dar nu mai stiu unde,o cerere este declarata asa atunci cand reclamantul accepta oferta statului !!!


astept pareri !!!