Am citit parerile; Dar nu doresc sa generalizez un caz particular trait de mine.
Intradevar parerile sunt impartite; La noi nu se poate inca sa se legifereze custodia comuna.....este lipsa de cultura. celui care ia fost incredintata custodia crede ca are numai el dreptul sa aiba legatura cu minorul si dreptul de aprimi pensia si cadouri pentru minor de la celalat parinte.
Dar tot odata sa nui permita sa aiba legatura cu copilul.."Este o mare greseala pentru ca nu exista mediere psihologica obligatorie pentru cazurile de separare a cuplurilor cu minori". Acest fapt il spun din propia experenta traita, pentru ambele cazuri, adica nepotul din prima casatorie a fost incredintat tatalui si din adoua casatorie a fost incredintat mamei. Fiul meu la initiativa mea a asigurat mamei copilului toate conditiile de legatura cu copilul. Insa din cea de-a doua casatorie, cand a mers in programul de vizita stabilit prin hatarare judecatoreasca, sa-si vada copilul chiar in prezenta mea, ex.socri si ex.nora pur si simplu ne-a luat cu parul si din cele mai josnice epitete si injuraturi.
Acum care este parerea D-voastra in continuare??? ""Am dreptate cand spun ca trebuie obligatorie consiliere psihologica stabilita prin lege a cuplurilor ce se separa si au minor?????..Ca toata legislatia in vigoare privind spetele in cauza arata "INTERESUL MINORULUI"Dar nu arata si cum se rezolva interesul minorului in cazurile de separatie a cuplului privind legaturile afective intre parintii minorului cu acesta, deasemenea si a legaturilor cu minorul si a celorlati membrii din familia extinsa...:((:((:((#-o#-o:sorry::sorry:
Cat priveste celelalte aspecte sunt discutabile (legatura materna prin nastere)..Va intreb cati tati si-au aruncat pruncii la ghena de gunoi,,,Eu unul nu am auzit,,, dar mame da..!!!!! Intradevar nu trebuie sa generalizam aceste aspecte,,,dar sunt intamplari ale societatii noastre, intamplari peste care nu trebuie sa trecem cu vederea.. Scuzati daca am facut rabat deceva ce nu este adevarat si la obiect. Sper sa nu fi fost subiectivist.. Va multumesc de intelegere..=D>=D>=D>=D>:((:((:((:sorry::sorry:
Din cate stiu eu, din moment ce celalalt parinte are drept de vizita asupra minorului, prin hotarare judecatoreasca, nimeni nu-i poate opri vizitele. Pe de alta are inclus si weekenduri sau vacante?
Daca tot este sa discutam la subiectul generalizat, eu mai am o nedumerire cu privire la niste prevederi ale legislatiei noastre. De exemplu un parinte are drept de vizita, dar nu si-l onoreaza cum trebuie si da programul copilului peste cap, plus traumele neintelegerii de ce parintele nu vine cand a zis. Dar legea nu prevede nimic in acest sens, doar ca cel care are custodia trebuie sa ii indeplineasca drepturile celui care are drept de vizita si ala poate sa vina sau nu, ceea ce nu mi se pare corect. Daca dintr-un numar de 10 intalniri parintele nu isi onoreaza cuvantul in mai mult de 3, fara sa anunte imprealabil si sa hotareasca de acord comun cu celalalt parinte, atunci eu sunt de acord sa poate exista si revocarea dreptului de vizita. Nu il obtii si iti bati joc de el si de copil.
De acord cu Alina2011, Dar vedeti indiferent ca este mama sau tata priveligiat cu cresterea si incredintarea copilului,,,exista o repulsie intre parintii copilului. De ce? fiind tensiunea separatiei prin desfacerea casatoriei. Fiecare in timpul procesului a cautat sa-si arunce cu "noroi in ochi". Dar intrebarea cine este acela care sufera, d.p.v. afectiv este minorul. Mai mult minorul mai este si traumatizat chiar de parintele care il are in custodie, aratand ca celalat parinte este...ca sa o scurtez un fel de "BAU-BAU",, din experenta mea de viata am vazut multe cazuri de genul acesta ; ca un corolar va mai fac si o dezvaluire despre mine, pe langa altele Eu am studiat 8 ani arte plastice si sunt portretist si un bun psiholog. Chiar as inclina sa generalizez, ca parintele care a avut castig de cauza in instanta custodia copilului crede in sub constientul lui ca instanta i l-a dat numai lui, cautand mereu sa-i obstruptioneze celuilalt parinte dreptul de a avea lagaturi afective cu minorul. Daca celalat parinte este o data de doua ori etc. obstruptionat mai ales apeleaza si la autoritatile copetente care stau neputincioase,,, Va intreb ce este de facut ???
Cunosc un caz tipic ""romanesc""" cand chiar in fata organelor de politie tatal copilului a venit sa-si viziteze copilul impreuna cu un alt fiu al lui, si ia adus ceva copilului.Si copilul manca din aceeasi punga cu fratele lui din alta casatorie si mama priveligiata de instanta s-a repezit ca un vultur, a smucit punca cu ce era intranasa si a aruncat-o la cosul de gunoi...si cea urmat este lesne de inteles...
Aceste subiecte la noi in Romania sunt de fapt "Subiecte TABU"pentru constiinta romanului de rand. Nu cred ca exista 1-2 la mie care sa stie ce sunt obligatiile parintesti, deasemeni:(( si drepturile ce le are, si cum ar trebui sa si le exercite.:((
dar de cel care il impiedica cu orice pret pe celalalt sa-si viziteze copilul ce ziceti?
parintele care are copilul pleaca de acasa atunci cand celalalt trebuie sa vina sa-l ia,,,,sau dupa ce a obosit de facut asta si ca sa scape de executorul judecatoresc invata copilul sa vorbeasca urat si sa refuze sa mai vorbeasca celuilalt parinte....sa refuze sa plece cu el ....executorul nu mai are putere deoarece copilul a implinit 10ani si daca el refuza atunci nu se mai poate face nimic
norocul este ca eu ca parinte care am "un program de vizita stabilit de instanta" ma pot bucura de 10minute din pauza mare de la scoala ...acolo copilul se simte in siguranta si fara sa fie urmarit de celalalt parinte....vorbeste cu mine normal si imi povesteste ce poate in cele 10 minute...
oricum ce vreau sa zic este ca : la noi in tara este foarte necesar si obligatoriu daca se poate un consilier psihologic atat pentru parinti cat si pentru copil ,,,,, protectia copilului sau autoritatea tutelara trebuie sa se implice mai mult in astfel de cazuri, cu ajutorul lor sa beneficieze si celalalt parinte de bucuriile care ti le ofera un copil, un zambet, un sarut , bucuria lui ca a luat 10 la scoala,,,etc ....sunt atat de multe.
oare chiar nu se poate rezolva nimic chiar daca ai legea de partea ta ?
D-le spiderabp;;La noi in Romania trebuie sa treaca inca 3 sau 4 generatii ca sa traim si noi civilazat sa ne cunoastem in primul rand obligatiile si apoi drepturile. La noi parentrlui carui i-s-a incredintat custodia copilului crede ca, minorul este un obiect material lipsit de viata, si este ca un bun mobil sau imobil, pe care instanta i-la dat in proprietate absoluta...#-o#-o:((:((