partaj bunuri comune

Pai a fost unul... pe vremea cand art 2 lit b nu cuprindea expresis verbis exceptile scrise mai sus de Elis.

Decizie nr. 8 din 21/12/2000
Republicat in nr. -1bis din
privind aplicarea dispoziţiilor art. 2 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură civilă în cazul soluţionării cererilor având ca obiect partajarea bunurilor comune dobândite de soţi în timpul căsătoriei, în cazul în care valoarea masei partajabile depăşeşte suma prevăzută în acest text de lege
...
Admite recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie.
Stabileşte că, indiferent de valoarea masei partajabile, competenţa de a soluţiona cererile având ca obiect partajarea bunurilor comune dobândite de soţi în timpul căsătoriei revine judecătoriei atât în cazul în care aceste cereri au fost introduse concomitent cu acţiunea principală de desfacere a căsătoriei, cât şi atunci când sunt formulate separat.
Obligatorie pentru instanţe, conform art. 329 alin. 3 teza a II-a din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică la data de 21 decembrie 2000.

Vorbim despre ce este acum, de stricta actualitate: ICCJ s-a pronuntat prin decizia 32/2008 cu privire la competenta dupa materie in cazul partajului judiciar, la instantele superioare(tribunal sau curte de apel)! In speta pe care am supus-o discutiilor, era vorba despre competenta dupa materie intr-o cauza civila care s-a judecat in recurs la CA Ploiesti.
Anterior am intrebat daca dispozitiile art.282 indice 1 Cod proc.civ. sunt aplicabile si in aceasta speta sau, mai corect, solutia data de aceasta instanta nu a incalcat dispozitiile articolului sus-amintit.
Iata ca, instanta suprema a rezolvat si aceasta problema, in sensul ca dispozitiile articolelor mentionate in decizia nr.32/2008 se vor aplica unitar de catre toate instantele judecatoresti!

COMPETENTA
Potrivit Codului de procedura civila, în primă instanţă,tribunalul judecă, cererile civile cu o valoare de peste 5 miliarde lei, cu excepţia:
- cererilor de împărţeală judiciară,
- cererilor în materie succesorală,
- cererilor neevaluabile în bani
- cererilor privind materia fondului funciar, inclusiv cele de drept comun, petitorii sau posesorii, formulate de terţii vătămaţi în drepturile lor prin aplicarea legilor în materia fondului funciar
DECI: Pe cale de consecinta, judecatoriile, in prima instanta, judeca cererile de imparteala judiciara cat si cererile neevaluabile in bani.

tudorioan a scris:

Vorbim despre ce este acum, de stricta actualitate: ICCJ s-a pronuntat prin decizia 32/2008 cu privire la competenta dupa materie in cazul partajului judiciar,

Nici pomeneala!
Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a admis, prin Decizia nr. 32/2008, recursul in interesul legii inaintat de procurorul general, Laura Codruta Kovesi, privind evaluarea in bani a litigiilor civile si comerciale avand ca obiect constatarea existentei sau inexistentei unui drept patrimonial, constatarea nulitatii, anularea, rezolutiunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale.

Partajul judiciar nu este o actiune in constatare. Nu are nici o legatura decizia ICCJ cu speta dvs. (dincolo de faptul ca ea se aplica numai pentru viitor).

Art 2 alin 1 lit b zice ca: Tribunalele judeca in prima instanta procesele si cererile in materie civila al caror obiect are o valoare de peste 500.000 lei CU EXCEPTIA cererilor de imparteala...

Daca vreti, textul se poate "traduce" astfel: cererile de imparteala sunt evaluabile in bani, DAR, cu toate acestea, ele nu se judeca de catre tribunal fiind EXCEPTATE de la regula competentei materiale dupa valoare prevazuta in prima teza a art. 2 alin 1 lit b.
Daca nu se judeca de catre tribunal, atunci se judeca de catre judecatorie potrivit art 1 alin 1 care zice ca: Judecatoriile judeca in prima instanta TOATE procesele si cererile, IN AFARA de cele date prin lege in competenta altor instante.
Daca cererile de imparteala NU se judeca de catre tribunal potrivit art. 2 (nu sunt date in competenta tribunalului/sunt prevazute ca exceptie de la regula) atunci se judeca de catre judecatorie potrivit art. 1 c. p. c.
E mai limpede asa?

Asta ca preambul, desi ca ... abia acum am reusit sa inteleg problema dvs. In fapt doreati sa ne spuneti ca procesul dvs s-a judecat intr-o cale de atac neprevazuta de lege. Acest proces trebuia sa parcurga doar 2 grade de jurisdictie: fond (judecatorie) si recurs (tribunal) si v-ati judecat in 3: fond, apel, recurs. Practic, hotararea tribunalului trebuia calificata ca o hotarare data in recurs si nu ca o hotarare data in apel. Iar Curtea de apel nu ar mai fi trebuit sa judece, pentru ca, desi e competenta sa judece recursuri impotriva hotararilor pronuntate in apel de tribunal, in fapt in acesta speta a judecat un al doilea recurs. (recurs la recurs = cale de atac neprevazuta de lege).

Referitor le cele doua raspunsuri privind imparteala judiciara: eu m-am referit strict la calea de urmat ,dupa ce se judeca pe fond la judecatorie! Iata ca exista controverse pe aceasta tema! eu am venit cu o speta in aceasta materie, nu am fost eu acela care m-am confruntat cu o asemenea problema. Doream sa spun ca partajul judiciar s-a judecat in prima instanta la judecatorie, asa cum se prevede in procedura civila,ulterior una din parti a formulat apel, s-a judecat in apel, a urmat si un recurs care s-a Judecat la CA Ploiesti. Despre acest lucru a fost si este vorba:a avut sau nu a avut competenta dupa materie aceasta instanta, sa judece in recurs cauza civila privind partajul judiciar? Aceasta-i intrebarea!
ICCJ a clarificat situatia in aceasta materie pentru toate instantele!
In cazul acesta se poate face o noua contestatie in anulare?